ICCJ. Decizia nr. 4072/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4072/2010
Dosar nr.1342/36/2009
Şedinţa publică din 5 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 595 din 30 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios şi administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamanta Z.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, prin care solicita anularea Hotărârii nr. 32.702 din 07 septembrie 2009 şi obligarea pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că pârâta a respins cererea reclamantei, prin care solicita să se constate că are calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000 pe motiv că petenta nu a făcut dovada strămutării.
Astfel, din probatoriul administrat în cauză, instanţa a reţinut faptul că reclamanta nu a făcut dovada că a fost supusă schimbului de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral şi persecutată din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamanta Z.M.
În motivarea căii de atac, reclamanta a susţinut faptul că împreună cu familia sa a suferit grave prejudicii prin strămutarea forţată în perioada ocupaţiei maghiare din localitatea domiciliu - Bicaz-Chei, judeţul Neamţ, în judeţul Harghita, situaţie ce se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.
A mai arătat că a întreprins toate demersurile solicitate de către instanţă în vederea obţinerii de înscrisuri în susţinerea cererii sale, iar declaraţia pe proprie răspundere a martorilor B.Ş.N. şi L.A. certifică calitatea de refugiat a familiei sale.
A menţionat, totodată, că toţi locuitorii comunei Bicaz-Chei din judeţul Neamţ care au primit acelaşi răspuns de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Harghita, au primit calitatea de beneficiari ai prevederilor Legii nr. 189/2000.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce succed.
Reclamanta Z.M. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 32.702 din 07 septembrie 2009 emisă de pârâta Casa de Pensii Constanţa, cu consecinţa emiterii unei noi hotărâri prin care să i se recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 şi acordarea drepturilor cuvenite.
Prima instanţă a respins, ca nefondată, contestaţia reclamantei, reţinând în mod corect faptul că reclamanta Z.M. nu a făcut dovada strămutării.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus-menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate cu art. 61 din acelaşi act normativ, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Înalta Curte reţine că potrivit încheierii de şedinţă din data de 02 noiembrie 2009, instanţa de fond a constatat necesitatea completării probatoriului şi în temeiul art. 129 C. proc. civ a pus în vedere reclamantei să facă dovada strămutării, respectiv să efectueze demersuri la persoanele indicate în cererea sa pentru a obţine înscrisuri în acest sens.
În lipsa unor acte oficiale care să facă dovada împrejurărilor invocate în susţinerea acţiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei declaraţia notarială comună a martorilor B.Ş.N., beneficiar al prevederilor OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea nr. 11.783/2009 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ şi L.A., din cuprinsul căreia rezultă că în perioada martie 1944 - decembrie 1944 aceştia ”au fost refugiaţi împreună cu reclamanta, din comuna Bicaz-Chei, judeţul Neamţ în localitatea Praid, judeţul Harghita”.
În plus, aşa cum rezultă din practicaua prezentei hotărâri, la termenul de judecată al recursului reclamanta nu a fost în măsură să precizeze care sunt persoanele împreună cu care s-a refugiat, susţinând doar că „toţi locuitorii localităţii Bicaz-Chei din judeţul Neamţ au primit calitatea de beneficiari ai Legii nr. 189/2000”.
Cum din declaraţiile celor doi martori cât şi din susţinerile recurentei-reclamante nu rezultă cauzele şi nici împrejurările care au determinat refugiul reclamantei şi al familiei sale, raportat la prevederile art. 61 din OG nr. 105/1999, Înalta Curte apreciază că recurenta-reclamantă nu a făcut dovada susţinerilor sale, simpla mutare dintr-o localitate în alta, nemotivată de existenţa unor acte de persecuţie etnică, neputând fi considerată refugiu/strămutare, în sensul dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999.
Pentru considerentele arătate şi faţă de dovezile existente la dosar, Înalta Curte va menţine sentinţa atacată ca fiind temeinică şi legală, iar în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul declarat de reclamanta Z.M., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Z.M. împotriva Sentinţei nr. 595 din 30 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios şi administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2010.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 4073/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4071/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
