ICCJ. Decizia nr. 4155/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.4155/2010
Dosar nr. 1161/46/2009
Şedinţa publică din 7 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 223/ F-CONT din 9 decembrie 2009 Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată şi completată de reclamantul P.S.A. în contradictoriu cu pârâta A.N.I., a anulat actul de constatare nr. A/1140/2009 emis, la data de 21 iulie 2009, de către autoritatea pârâtă, constatând că reclamantul nu se află în stare de incompatibilitate cu funcţia de deputat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
În privinţa înştiinţării reclamantului despre declanşarea procedurii de verificare, din actele dosarului, respectiv adresa nr. 1140/I.I/2009 din 1 iulie 2009 cu confirmare de primire la 03 iulie 2009, rezultă că această procedură s-a realizat cu respectarea art. 4 (în prezent art. 5, după republicare) alin. (8) din Legea nr. 144/2007, astfel că nu subzistă cauza de nulitate prevăzută de alin. (9) din acelaşi text de lege, invocată de către reclamant.
Cu referire la existenţa unei incompatibilităţi cu funcţia de deputat, instanţa a reţinut că reclamantul a avut calitatea de administrator la două societăţi comerciale: SC I.S. SRL şi SC D. SRL, însă la data de 05 decembrie 2008 şi-a pierdut această calitate, conform Hotărârii nr. 1 a Adunării Generale a SC D. SRL ca urmare a aprobării cererii nr. 12 decembrie 2008, iar la data de 14 iunie 2005 când a cedat toate părţile sociale deţinute la SC I.S. SRL, conform contractului nr. 5776 şi când s-a întocmit actul adiţional nr. 5777 prin care s-a luat act şi de renunţarea la această calitate.
Instanţa de fond a mai reţinut că la datele sus indicate a încetat calitatea reclamantului de administrator la cele două societăţi, faptul că nu au fost efectuate menţiunile cuvenite la O.R.C., de către persoanele autorizate, la momentul respectiv ci după declanşarea procedurii de verificare a stării de incompatibilitate, este lipsit de relevanţă, hotărâtor în soluţionarea cauzei este că această calitate de administrator a încetat din 5 decembrie 2008 pentru o societate, respectiv din 14 iunie 2005 pentru cealaltă societate, cu respectarea prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora în termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) (15 zile de la survenirea stării de incompatibilitate) deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii. O prevedere similară existând şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor (art. 200).
Concluzionând, instanţa de fond a constatat că reclamantul nu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de deputat din moment ce a demisionat din funcţia de administrator la SC I.S. SRL încă din anul 2005, anterior dobândirii calităţii de deputat, iar din funcţia de administrator la SC D. SRL în termenul prevăzut de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, având în vedere şi împrejurarea că cele două societăţi nici nu au desfăşurat activitate în perioada 2005 - iunie 2009.
Împotriva sentinţei civile nr. 223/ F/CONT din 9 decembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs în termen legal A.N.I., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul respingerii contestaţiei introduse de P.S.A.
A învederat recurenta, prin motivele de recurs, că cele reţinute în considerentele sentinţei atacate nu sunt întemeiate, întrucât procedura necesară efectuării menţiunilor la R.C. este doar o procedură pentru a asigura opozabilitatea faţă de terţi a acestor acte. Recurenta a apreciat, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că înscrisurile depuse la dosarul cauzei susţin argumentele care au condus la constatarea stării de incompatibilitate, astfel că nu pot exista interpretări în legătură cu momentul în care devine efectivă încetarea calităţii de administrator a intimatului P.S.A.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., concluzionându-se că sentinţa instanţei de fond a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Recursul este nefondat.
Prin actul de constatare înregistrat sub nr. A/1140 din 21 iulie 2009 la A.N.I. s-a constatat că reclamantul P.S.A., care exercită mandatul de deputat în Parlamentul României pentru perioada 2008 - 2012, se află în stare de incompatibilitate, întrucât a îndeplinit calitatea de administrator al SC R.I.S. SRL începând cu data de 4 februarie 2004 şi până la data întocmirii actului de constatare şi calitatea de administrator al SC D. SRL începând cu data de 10 noiembrie 2003 şi până la data întocmirii actului de constatare. Constatarea stării de incompatibilitate a reclamantului s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căror calitatea de deputat şi senator este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice.
În mod întemeiat, prin sentinţa recurată, a fost admisă contestaţia reclamantului, cu consecinţa anulării actului de constatare nr. A/1140 din 21 iulie 2009 emis de A.N.I. şi a constatării că P.S.A. nu se află în stare de incompatibilitate cu funcţia de deputat, întrucât intimatul şi-a pierdut calitatea de administrator la cele două societăţi comerciale din data de 5 decembrie 2008, potrivit Hotărârii nr. 1 a Adunării Generale a SC D. SRL emisă ca urmare a cererii contestatorului înregistrată sub nr. 2 decembrie 2008, respectiv la data de 14 iunie 2005 în ceea ce priveşte pe SC R.I.S. SRL, când reclamantul a cedat unui alt asociat toate părţile sociale conform contractului cu dată certă (încheierea nr. 5776 din 14 iunie 2005 a notarului public A.S. din Piteşti), la aceeaşi dată întocmindu-se şi actul adiţional cu dată certă (încheierea nr. 5777 din 14 iunie 2005 a notarului public A.S. din Piteşti) prin care calitatea de administrator a societăţii comerciale a fost dobândită de numitul P.M.S.
În aceste condiţii, se reţine că au fost respectate, în cauză, de către reclamantul P.S.A., dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc modul de rezolvare a stării de incompatibilitate a deputatului sau senatorului, textul legal menţionat făcând referire la demisia (în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de 15 zile de la survenirea stării de incompatibilitate prevăzut de alin. 1) din funcţia de demnitate publică de parlamentar sau din funcţia care generează incompatibilitatea. Menţiunile din registrul comerţului au, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rolul de a asigura opozabilitatea faţă de terţi, însă efecte juridice, sub aspectul existenţei sau nu a stării de incompatibilitate, în sensul vizat de art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, produc înscrisurile, depuse la dosar, care atestă că intimatul a renunţat, chiar anterior alegerii ca deputat, la calitatea de administrator al SC R.I.S. SRL, şi în termenul prevăzut de lege, la calitatea de administrator al SC D. SRL.
Prin urmare, constatând că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate şi că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este temeinică şi legală, se va dispune, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de A.N.I. împotriva sentinţei nr. 223/ F-CONT din 9 decembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N.I. împotriva sentinţei civile nr. 223/ F-CONT din 9 decembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4150/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4157/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
