ICCJ. Decizia nr. 4295/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4295/2010
Dosar nr. 1456/46/2009
Şedinţa publică din 13 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1359/R-CONT din 16 decembrie 2009 Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de contestatorul P.G.L.M., prin procurator P.S., având ca obiect contestaţie la încheierea nr. 37 din 22 mai 2009 a Curţii de Apel Piteşti, contestaţie la încheierea nr. 36/2009 a Curţii de Apel Piteşti, contestaţie la Decizia nr. 570/R-CC din 22 mai 2009 a Curţii de Apel Piteşti şi contestaţie la încheierea nr. 36 din 22 mai 2009 a Curţii de Apel Piteşti.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că în speţă contestatorul a formulat contestaţie împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă o cerere de recuzare, contestaţie împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea privind lămurirea deciziei nr. 374 din 9 aprilie 2009, contestaţie împotriva deciziei nr. 374 din 9 aprilie 2009 prin care a fost respinsă contestaţia în anulare, contestaţie la modul de redactare a deciziei nr. 570/R-CC din 22 mai 2009 şi a încheierii nr. 36 din 22 mai 2009.
În motivarea cererilor formulate au fost indicate ca temei de drept dispoziţii din Constituţia României (art. 16, art. 21, art. 53, art. 56 etc.), din codul de procedură civilă (art. 34, art. 35, art. 103, art. 105, art. 304 pct. 1-9 etc.), Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 105 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 161/2003, art. 4 din Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 554/2004.
Instanţa a reţinut faptul că în dezvoltarea pretinselor contestaţii, titularul acestora a exprimat punctele de vedere şi nemulţumirea în legătură cu soluţionarea cauzelor ce au alcătuit obiectul încheierilor şi deciziilor menţionate.
S-a apreciat că, raportând susţinerile din cererea ce face obiectul sesizării instanţei la dispoziţiile legale pe care s-a întemeiat, rezultă că acestea din urmă nu au nici o legătură cu situaţia de fapt la care se referă.
S-a mai reţinut în considerentele hotărârii atacate că în cauză s-au formulat contestaţii la încheieri şi decizii irevocabile, ce nu mai pot fi atacate decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, pe care contestatorul nu le-a indicat.
Împotriva acestei hotărâri, contestatorul P.G.L.M. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin acţiunea introductivă de instanţă, recurentul-contestator a contestat: încheierea nr. 37 din 22 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, prin care a fost respinsă o cerere de recuzare, încheierea nr. 36 din 22 mai 2009, pronunţată de aceeaşi instanţă, prin care a fost respinsă cererea privind lămurirea deciziei nr. 374 din 9 aprilie 2009, Decizia nr. 570/R-CC din 22 mai 2009 privind respingerea contestaţiei în anulare formulată împotriva deciziei nr. 374/R-C din 9 aprilie 2009, precum şi modul de redactare a acestor încheieri şi decizii.
Asupra cererii contestatorului, reţinând în mod corect că susţinerile acestuia, raportate la dispoziţiile legale invocate, nu au nici o legătură cu situaţia de fapt la care se referă, precum şi faptul că au fost contestate încheieri şi decizii irevocabile, Curtea de apel s-a pronunţat printr-o decizie irevocabilă.
Prin urmare, dat fiind caracterul irevocabil al deciziei recurate şi având în vedere dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, aceasta nu mai poate fi supusă recursului, întrucât s-ar deschide calea recursului la recurs.
Aceste dispoziţii legale reprezintă expresia procedurală a principiului „accesoriul urmează soarta principalului", în sensul că o contestaţie în anulare are, sub aspect procedural, un caracter accesoriu în raport cu judecata propriu-zisă în fond sau în recurs.
Înalta Curte constată că, în speţă, hotărârile atacate iniţial prin intermediul contestaţiei în anulare formulată de recurentul P.L.M. (încheierea nr. 37 din 22 mai 2009, încheierea nr. 36/2009, Decizia nr. 374 din 09 aprilie 2009 şi Decizia nr. 570R-CC din 22 mai 2009 ale Curţii de Apel Piteşti) sunt încheieri, respectiv hotărâri, irevocabile, nesusceptibile de a face obiectul vreunui recurs ulterior.
Dispoziţiile legale incidente, menţionate anterior, fac inadmisibilă formularea unui recurs împotriva contestaţiei în anulare îndreptată împotriva acestora.
Declarând recurs împotriva unei hotărâri irevocabile, contestatorul nu s-a conformat condiţiei specifice de admisibilitate a recursului în această materie, încălcând dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora sunt supuse recursului „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".
Din interpretarea textului de lege menţionat rezultă că hotărârile judecătoreşti care potrivit legii sunt irevocabile nu mai pot fi atacate cu recurs.
Cum Decizia nr. 1359/R-CONT din 16 decembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă, recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca inadmisibil.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., cu referire la dispoziţiile art. 299 alin. (1) şi ale art. 320 alin. (3) C. proc. civ., recursul va fi respins ca inadmisibil.
De asemenea, Înalta Curte reţine că admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii recurentului P.G.L.M. face de prisos examinarea celorlalte cereri şi susţineri ale acestuia formulate în prezenta cale de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.G.L.M. împotriva deciziei civile nr. 1359/R-CONT din 16 decembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4285/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4297/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
