ICCJ. Decizia nr. 4730/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4730/2010
Dosar nr. 2033/33/200.
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea instanţei de fond
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta B.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii Publice prin Ministrul Sănătăţii Publice anularea Ordinului nr. 887 din 15 mai 2009 emis de acesta, privind revocarea reclamantei din funcţia de manager, ca fiind nelegal emis, iar în temeiul art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a solicitat să se constate nelegalitatea procedurii de evaluare a activităţii manageriale a sa desfăşurată în anul 2008, operaţiune administrativă ce a stat la baza emiterii ordinului atacat.
În temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale ce i se cuvin în calitate de manager al Spitalului Orăşenesc Vişeul de Sus de la data de 18 mai 2009 până la 1 octombrie 2009.
În motivarea acţiunii s-a arătat că prin Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009 emis de M.S.P. s-a decis, înainte de termen, încetarea contractului de management şi revocarea reclamantei din funcţia de manager de la Spitalul Orăşenesc Vişeul de Sus.
Reclamanta a evidenţiat că a fost numită în această funcţie prin Ordinul nr. 376 din 30 martie 2007 pentru o perioadă de 3 ani, însă la data de 9 iulie 2008 a fost emis ordinul nr. 1115 din 09 iulie 2008 prin care s-a dispus revocarea din funcţia de manager, ordin anulat prin sentinţa civilă nr. 193 din 28 septembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj în dosarul nr. 1938/33/2008.
Mai arată reclamanta că în intervalul 9 iulie 2008 - 5 septembrie 2008 nu a exercitat atribuţiile manageriale stabilite prin contractul de management. Rezultatul evaluării activităţii reclamantei stabilit de comisia de evaluare a fost contestat fiind menţinut prin hotărârea nr. 130 din 8 aprilie 2009 a Comisiei Centrale de Evaluare prin respingerea plângerii.
A mai precizat reclamanta că procedura de evaluare a activităţii manageriale aferentă anului 2008 s-a realizat nelegal, întrucât a fost vizată activitatea managerială desfăşurată pe o perioadă mai mică de un an contrar dispoziţiilor contractului de management nr. 365/2007.
In concluzie s-a evidenţiat că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiţii prevăzute de art. 8 lit. b) din Contractul de management nr. 365/2007 pentru a se putea dispune revocarea din funcţia de manager, în lipsa evaluării activităţii manageriale cu privire la toţi indicatorii, pentru o perioadă de cel puţin 1 an, şi care să fie imputabili managerului.
Prin sentinţa nr. 64 din 15 februarie 2010 Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta B.F., a anulat Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009 emis de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ministrul Sănătăţii Publice şi a obligat pârâtul la plata drepturilor salariale pentru perioada 18 mai 2009 până la 1 octombrie 2009.
În motivarea hotărârii s-a reţinut în esenţă că în cauză nu sunt îndeplinite cele trei condiţii impuse de art. VIII, lit. b) din Contractul de management nr. 365/2007 pentru revocarea managerului, întrucât evaluarea activităţii manageriale s-a făcut cu ignorarea acestor prevederi pe o perioadă mai mică de 1 an, reclamanta fiind revocată din funcţie un interval de 3 luni, din culpa pârâtului, astfel că s-a aflat în imposibilitatea de a verifica îndeplinirea criteriilor şi de a lua măsurile necesare pentru asigurarea îndeplinirii indicatorilor asumaţi prin contract.
2. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei nr. 64 din 15 februarie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul formulând în esenţă următoarele critici: hotărârea instanţei de fond nu este motivată; acţiunea în anularea ordinului de revocare din funcţie pentru neîndeplinirea indicatorilor, a fost admisă deşi reclamantul nu a făcut dovada renegocierii indicatorilor şi îndeplinirii astfel a prevederilor art. X din contractul de management.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., prin raportare la art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004, respingerea recursului ca nefondat.
Sentinţa atacată este legală şi temeinică, în speţă nefiind întrunite cerinţele impuse de art. 304 şi art. 304l C. proc. civ. în vederea casării sau modificării sentinţei.
Criticile nemotivării în fapt şi în drept a hotărârii instanţei de fond sunt nefondate.
In conformitate cu dispoziţiile art. 261 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.
Motivele de fapt şi de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt şi de drept care au condus instanţa la adoptarea soluţiei din dispozitiv, o hotărâre care nu evocă reţinerile ei constituind o dispoziţie arbitrară, care anulează aproape toate principiile care guvernează procesul civil, aceasta fiind şi raţiunea pentru care a fost reglementat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Aceasta nu înseamnă însă că instanţa este obligată să răspundă punctual tuturor susţinerilor părţilor care pot fi sistematizate în funcţie de legătura lor logică, întrucât dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., cu referire la art. 261 pct. 5 C. proc. civ., impun doar cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluţia adoptată şi ca aceasta să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii, precum şi cele pentru care au fost respinse cererile părţilor (nu susţinerile acestora), cerinţă îndeplinită în speţă de hotărârea pronunţată de Curtea de apel, care a expus motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei în sensul anulării celor două acte administrative.
Sub aspectul motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că întemeiat a apreciat instanţa de fond că nu sunt îndeplinite cele trei condiţii impuse de art. VIII lit. b) din Contractul de management pentru revocarea managerului.
Prin Ordinul nr. 376 din 30 martie 2007 emis de Ministerul Sănătăţii reclamanta-intimată B.F. a fost numită începând cu data de 1 aprilie 2007, în urma concursului susţinut, în funcţia de manager pe o perioadă de 3 ani la Spitalul Orăşenesc Vişeul de Sus, încheindu-se între părţi contractul de management nr. 365 din 20 martie 2007, având ca obiect indicatorii de performanţă ai managerului spitalului.
Reclamanta-intimată a desfăşurat activitatea managerială neîntrerupt până la data de 9 iulie 2008, când s-a emis Ordinul nr. 1115 din 9 iulie 2008 de revocare din funcţia de manager (anulat prin sentinţa civilă nr. 193 din 28 aprilie 2009 a Curţii de Apel Cluj - dosar nr. 1938/33/2008, menţinută prin Decizia civilă nr. 5178 din 18 noiembrie 2009 a I.C.C.J.).
În perioada 9 iulie 2008-5 septembrie 2008, respectiv a revocării şi numirii în funcţie, reclamanta-intimată nu a exercitat timp de 3 luni atribuţiile manageriale stabilite prin contractul de management, din culpa pârâtului, aşa cum corect s-a reţinut în hotărârea atacată.
Activitatea managerială a reclamantei-intimate desfăşurată în anul 2008 la Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus, a făcut obiectul evaluării dispusă prin Ordinul M.S.P. nr. 291/2009, în temeiul căruia s-a propus, conform dispoziţiilor art. 41 alin. (5) lit. c) din Ordinul nr. 112/2007, emiterea actului administrativ de încetare, înainte de termen, a contractului de management.
Rezultatul evaluării activităţii reclamantei-intimate a fost contestat în termen legal prin contestaţia nr. 3397/2009 şi s-a menţinut prin Hotărârea nr. 130 din 8 aprilie 2009 a Comisiei centrale de evaluare a managerilor şi prin respingerea plângerii prealabile la data de 16 iulie 2009.
În temeiul evaluării, a fost emis conform art. 41 alin. (5) lit. c) din Ordinul nr. 112/2004, actul administrativ de încetare, înainte de termen, a contractului de management, respectiv Ordinul nr. 887 din 15 mai 2009, dedus judecăţii.
Ordinul de revocare din funcţie, dedus judecăţii, s-a emis pentru nerealizarea indicatorilor de performanţă, în temeiul Ordinului M.S.P. nr. 112/2007 privind criteriile de performanţă în baza cărora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.
Articolul VIII referitor la încetarea contractului de management la lit. b) pentru ipoteza revocării din funcţie a managerului cuprinde dispoziţia referitoare la nerealizarea indicatorilor de performanţă ai managementului Spitalului public prevăzuţi în anexă timp de minimum 1 an din motive imputabile acestuia ori în situaţia existenţei unei culpe grave în neîndeplinirea obligaţiilor managerului.
Faţă de această situaţie, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond în mod legal a constatat nelegalitatea procedurii de evaluare, întrucât a fost vizată activitatea managerială a reclamantei-intimate desfăşurată pe o perioadă mai mică de 1 an contrar dispoziţiilor contractului de management nr. 365/2007 - art. VIII lit. b), potrivit cărora revocarea din funcţie a managerului poate avea loc în cazul:
- „nerealizării indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului public, prevăzuţi în anexa la contract, timp de minim un an, din motive imputabile acestuia".
Acest aspect este reţinut şi în adresa nr. 27706 din 5 iunie 2009 a Ministerului Sănătăţii Publice - Direcţia Generală pentru politici de sănătate şi resurse umane, potrivit căreia Ordinul M.S.P. nr. 112/2007, în temeiul căruia s-a dispus revocarea intimatei, nu prevede evaluări semestriale ci doar anuale.
Curtea constată totodată că în ceea ce priveşte cuantificarea calificativelor acordate potrivit art. 4 din Ordinul nr. 112/2007 emis de M.S.P., aceasta nu s-a făcut prin raportare la toţi indicatorii şi criteriile de performanţă conform Ordinului nr. 1490/2008.
In ceea ce priveşte condiţiile de revocare din funcţie a intimatei-reclamante, prevăzute de dispoziţiile art. 1833 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 şi art. VIII lit. b) din contractul de management nr. 365/2007, se apreciază că în mod corect instanţa de fond a stabilit că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiţii, în lipsa unei evaluări legale a activităţii manageriale cu privire la toţi indicatorii, pe o perioadă de cel puţin 1 an şi care să poată fi imputabili managerului.
In consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 64 din 15 februarie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4725/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4734/2010. Contencios → |
|---|
