ICCJ. Decizia nr. 5632/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5632/2010
Dosar nr. 1/57/2010
Şedinţa publică de la 15 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 9 ianuarie 2010, reclamantul T.V.N. a solicitat anularea ordinului din 24 aprilie 2009 emis de pârâtul M.A.P.D.R. şi reintegrarea sa în funcţia publică de director executiv adjunct coordonator dezvoltare rurală la D.A.D.R. Sibiu.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că în mod nelegal a fost eliberat din funcţia publică de conducere ocupată, prin aplicarea abuzivă de către ministerul pârât a O.U.G. nr. 37/2009, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2007 pronunţată de Curtea Constituţională.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa din 16 martie 2010 prin care a respins acţiunea ca inadmisibilă, cu motivarea că reclamantul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile, conform dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Astfel, s-a avut în vedere că ordinul contestat a fost emis la data de 24 aprilie 2009 şi a fost comunicat reclamantului cel mai târziu la 15 mai 2009, iar răspunsul la plângerea prealabilă a fost comunicat cu adresa din 23 noiembrie 2009, din care rezultă că nu a fost respectat termenul impus de lege pentru exercitarea recursului graţios.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul şi a solicitat casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
Recurentul a susţinut că în mod greşit s-a constatat în hotărârea atacată tardivitatea plângerii prealabile, înregistrată la data de 21 octombrie 2009, dat fiind că numai după data de 7 octombrie 2009, la care Curtea Constituţională a declarat neconstituţională O.U.G. nr. 37/2009, a devenit nul şi ordinul de eliberare a sa din funcţia publică de conducere deţinută.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat corect nerespectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora, înainte de a formula acţiunea în justiţie pentru obligaţia de a se adresa autorităţii emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului pentru revocarea acestuia în tot sau în parte.
Respectarea termenului şi condiţiilor impuse de lege pentru procedura prealabilă reprezintă o cerinţă specială de existenţă a dreptului la acţiune pe calea contenciosului administrativ şi încălcarea acestora determină decăderea reclamantului din dreptul de a sesiza instanţa de judecată.
Recurentul a confirmat că, deşi ordinul contestat i-a fost comunicat la data de 15 mai 2009, a formulat plângerea prealabilă la data de 21 octombrie 2009, după constatarea neconstituţionalităţii O.U.G. nr. 37/2009, Decizia pronunţată în acest sens de Curtea Constituţională nu produce efecte juridice în privinţa datei de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile, întrucât această dată a fost prevăzută expres în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi nu există un temei legal pentru modalitatea de calcul a termenului invocată de recurentul-reclamant.
Faţă de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.V.N. împotriva sentinţei nr. 75 din 16 martie 2010 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5631/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5637/2010. Contencios. Alte cereri.... → |
|---|
