ICCJ. Decizia nr. 5765/2010. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5765/2010
Dosar nr. 2768/299/2010
Şedinţa de la 21 decembrie 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul R.M. a chemat în judecată Primul Ministru al României, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâtul să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de daune morale şi 0,025% penalităţi de întârziere pe zi de întârziere, despăgubire legal cuvenită în baza sentinţei civile nr. 871 din 23 septembrie 1998 definitivă şi învestită cu formulă executorie.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat faptul că în urma petiţiei din 10 septembrie 2007 adresată pârâtului, a fost informat de către acesta că memoriul său a fost trimis spre competentă soluţionare Primăriei Municipiului Bucureşti. Ulterior, prin Decizia nr. 2196 din 06 decembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti statuând în mod definitiv şi irevocabil faptul că Primarul General al Municipiului Bucureşti nu are calitate procesuală pasivă.
După pronunţarea acestei hotărâri, petentul a arătat că a revenit cu adresă la pârât şi că de această dată memoriul său a fost trimis pentru competentă soluţionare Prefectului Municipiului Bucureşti.
La termenul din 17 iunie 2009, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a Primului Ministru al României, arătând că prin sentinţa civilă nr. 871/1998, cel obligat la întocmirea documentaţiei terenurilor intravilane disponibile şi la soluţionarea cererii reclamantului de împroprietărire în temeiul Legii nr. 44/1994, a fost Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3011 din 30 septembrie 2009, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că prezentul litigiu nu cade sub incidenţa legii contenciosului administrativ, fiind o acţiune de drept comun prin care se solicită daune morale şi materiale pentru întârzierea provocată soluţionării cererii sale, prin eronata transmitere a acesteia către Primăria Municipiului Bucureşti.
La rândul său, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 16962 din 06 septembrie 2010, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Totodată, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că din lămuririle cerute reclamantului rezultă că acesta nu înţelege să îşi întemeieze pretenţiile pe dispoziţiile art. 998, 999 C. civ., ci pe dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa materială revine Curţii de apel dacă autoritatea publică este centrală.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu actele normative aplicabile, constată că litigiul dedus judecăţii este de competenţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pentru următoarele considerente:
În cauză, este necontestat că obiectul sesizării instanţelor judecătoreşti nu constă în anularea vreunui act administrativ care să fi produs daunele morale şi penalităţile de întârziere solicitate de reclamant, ci suma solicitată de reclamant cu titlu de daune şi penalităţi, se datorează unei greşite direcţionări a petiţiei adresate de reclamant pârâtului.
Potrivit art. 1 alin. (1) C. proc. civ., judecătorul judecă în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.
În cauză, aşa cum corect a reţinut Curtea de Apel Bucureşti, litigiul nu este de competenţa contenciosului administrativ, ci a judecătoriei ca instanţă de drept comun, prin acţiune solicitându-se daune materiale şi morale pentru întârzierea soluţionării cererii reclamantului, transmisă în mod greşit Primăriei Municipiului Bucureşti.
Faţă de cele arătate, constatându-se că instanţele de contencios administrativ nu sunt competente să soluţioneze cauza în primă instanţă, competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe R.M.l şi Primul Ministru al României, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5771/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5721/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
