ICCJ. Decizia nr. 586/2010. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 586/2010
Dosar nr. 585/39/200.
Şedinţa publică din 4 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 109 din 21 mai 2009 Curtea de Apel Suceava a respins excepţiile invocate de pârâte şi a respins acţiunea formulată de reclamanta SC B.E.G. SA Suceava ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:
Prin contractul nr. 9737 din 7 septembrie 2004 (încheiat în scopul realizării programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava" – program finanţat din împrumuturi externe contractate de Consiliul Judeţean Suceava), reclamanta a devenit o comisionară a Consiliului Judeţean Suceava şi a primit de la vânzători facturi întocmite pe numele său pentru achiziţionarea de bunuri şi prestări lucrări.
Mai reţine instanţa că din punct de vedere al TVA-ului, reclamanta a devenit un cumpărător, vânzător al acestor lucrări şi servicii.
Reiese astfel faptul că reclamanta nu a lucrat pentru propria persoană, lucrările de investiţii nefiind făcute în folosul său şi neintrând în patrimoniul său.
Ca atare reclamanta avea obligaţia conform art. 155 alin. (1) Cod fiscal şi pct. 8 alin. (3) din Normele de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, să emită facturi fiscale către Consiliul Judeţean Suceava cu TVA colectată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât a fost dată cu greşita aplicare a legii.
S-a invocat în motivele de recurs că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra motivelor de fapt şi de drept ale acţiunii, care dacă ar fi fost examinate în mod real şi efectiv ar fi putut conduce la o altă soluţie.
S-a mai criticat hotărârea judecătorească şi pentru faptul că nu a fost motivată pentru a pronunţa această soluţie, noţiunea de proces echitabil fiind înfrântă.
Recursul este întemeiat şi va fi admis.
Examinând actele dosarului, motivele de recurs şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
În speţă, rezultă fără posibilitate de tăgadă, în raport de petitul acţiunii, că instanţa de fond a reţinut în fapt şi în drept alt obiect, neconformându-se dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ., întrucât obiectul acţiunii îl constituia dreptul de deducere al TVA.
Deasemenea, instanţa fondului nu s-a pronunţat asupra motivelor de fapt şi de drept invocate de reclamant, aspecte esenţiale ale cauzei nefiind stabilite prin sentinţa recurată.
Motivarea pe fond a Curţii de Apel este succintă, mărginindu-se a respinge acţiunea ca nefondată, fără însă a se aduce argumente de drept esenţial soluţiei pronunţate.
De fapt, judecătorul cauzei a mers pe concluziile organelor fiscale, fără o administrare mai amplă de probatorii, care ar fi putut lămuri problema de drept, în speţă impunându-se o expertiză de specialitate care în raport de actele depuse şi de complexitatea litigiului ar fi putut să lămurească situaţia de fapt.
De asemenea au fost depuse foarte multe acte, de care Curtea de Apel nu a făcut vorbire, mărginindu-se să concluzioneze global asupra lor şi nerespectând în acest mod prevederile art. 261 C. proc. civ. şi dreptul părţii la un proces echitabil.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că în raport de complexitatea cauzei deduse judecăţii, s-ar fi impus un larg spectru de probatorii care cel puţin nu la primul termen de judecată, să conducă instanţa la o soluţie legală şi temeinică.
Se va admite recursul declarat de SC B.E.G. SA Suceava, pentru aceste considerente se va casa sentinţa atacată cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia rejudecării, Curtea de Apel va administra toate probatoriile pertinente şi concludente şi va motiva sentinţa ce se va da atât în fapt cât şi în drept, urmând a se pronunţa asupra tuturor motivelor invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC B.E.G. SA Suceava împotriva sentinţei nr. 109 din 21 mai 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 5789/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 590/2010. Contencios → |
---|