ICCJ. Decizia nr. 618/2010. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 618/2010
Dosar nr.7223/2/2008
Şedinţa publică din 5 februarie 2010
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin Sentinţa nr. 858 din 3 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti a fost admisă excepţia prematurităţii cererii reclamantului şi a fost respinsă acţiunea reclamantului S.P. în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 ca prematur formulată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii introductive a reţinut că reclamantul a invocat refuzul nejustificat al autorităţii de a soluţiona cererea sa de preschimbare a certificatului de revoluţionar.
Instanţa de fond analizând actele şi lucrările dosarului a constatat că, în cauza dedusă judecăţii, nu suntem în prezenţa unui refuz nejustificat, ci dimpotrivă refuzul autorităţii este justificat de intervenirea unei prorogări legale a termenului de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, astfel încât instanţa a apreciat că până la expirarea termenului prevăzut de lege nu ne aflăm în ipoteza refuzului nejustificat, acţiunea fiind prematur introdusă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând sentinţa pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
Recurentul a arătat că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale, întrucât a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de lege, a solicitat pârâtului emiterea certificatului de revoluţionar preschimbat şi nu există motive de prelungire a procedurii iniţiate, întrucât până la acest moment analiza dosarului său a fost epuizată, arătând expres că pârâtul refuză să elibereze certificatul preschimbat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului formulat în temeiul dispoziţiilor art. 299 coroborate cu art. 4 C. proc. civ., analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond, pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
Înalta Curte a constatat că reclamantul s-a adresat pârâtului, manifestându-şi voinţa de preschimbare a certificatului de revoluţionar pe care îl deţine, eliberat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 42/1990, însă cererea sa a rămas fără soluţionare efectivă, împrejurare care este de natură a-l afecta pe reclamant în soluţionarea într-un termen rezonabil a cererii sale, raportat la prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte reţine că în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului se constată că prin Convenţie se apără drepturi concrete şi efective, iar orice ingerinţă în drepturile consacrate de aceasta trebuie să corespundă menţinerii unui just echilibru între cerinţele interesului general al comunităţii şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Acest echilibru ce trebuie protejat ar fi distrus dacă individul ar suporta o sarcină specială şi exorbitantă (cauza Sporrong şi Lonnroth; cauza Străin şi alţii împotriva României).
Înalta Curte constată că întotdeauna durata rezonabilă a unei proceduri se apreciază în funcţie de circumstanţele cauzei, aşa cum a reţinut în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului, luând în considerare criteriile consacrate de jurisprudenţă, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi cel al autorităţilor competente, precum şi miza litigiului pentru persoana interesată (cauza Frydlender împotriva Franţei şi cauza Hartman împotriva Republicii Cehe).
Înalta Curte nu poate primi apărarea formulată de intimat şi însuşită de instanţa de fond în sensul că există o cauză exoneratoare de răspundere şi anume prelungirea termenului pentru analizarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor legale, conform OG nr. 1/2008.
Împrejurarea că legea specială nu prevede un termen cert pentru rezolvarea cererilor nu poate încuraja autoritatea competentă, în tergiversarea soluţionării dosarelor deja înregistrate şi care au respectat procedura prealabilă prevăzută de lege.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul principal al cauzei deduse judecăţii îl reprezintă obligarea pârâtului la soluţionarea cererii reclamantului, aşa cum a solicitat expres prin cererea introductivă.
Instanţa de control judiciar reţine că recurentul-reclamant a invocat refuzul nejustificat al pârâtului de a-i soluţiona cererea, respectiv de a răspunde pretenţiilor sale.
În cauza de faţă, nu îi poate fi imputată reclamantului împrejurarea că termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 privind recunoştinţa faţă de eroii-martiri care au contribuit la victoria revoluţiei românea a fost prorogat prin acte normative succesive, Înalta Curte reţinând că instanţa de fond din acest motiv a pronunţat o hotărâre nelegală, admiţând excepţia de prematuritate invocată în cauză.
În aceste condiţii, pentru ca acţiunea reclamantului să fie soluţionată pe fond, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de S.P. împotriva Sentinţei nr. 858 din 3 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2010.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 5195/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 591/2010. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
