ICCJ. Decizia nr. 979/2010. Contencios. Litigiu privind achiziţiile publice. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 979/2010

Dosar nr.5397/2/2009

Şedinţa publică din 23 februarie 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta P.T. Y O.C. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii solicitând anularea Adresei nr. X, anularea rezultatului procedurii de atribuire şi obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 08 mai 2009, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de Autoritate Contractantă, a iniţiat procedura de atribuire prin licitaţie deschisă pe loturi a contractului de lucrări având ca obiect "Reconstrucţia infrastructurii feroviare afectate de inundaţiile din Iulie şi August 2005 pe sectorul Focşani - Putna Seacă" - lotul 1, prin publicarea în SEAP a anunţului de participare din 21 martie 2009.

Ca urmare a publicării în SEAP a anunţului de participare mai sus menţionat, Asocierea a obţinut documentaţia de atribuire în vederea participării la procedura de atribuire a contractului de lucrări.

Oferta s-a elaborat cu respectarea prevederilor documentaţiei de atribuire, aceasta fiind depusă până la termenul limită de depunere a ofertelor 08 mai 2009, ora 10:00, după cum reiese din cuprinsul procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor din data de 08 mai 2009.

La data de 04 iunie 2009, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a comunicat reclamantei prin Adresa nr. X, rezultatul procedurii de atribuire, potrivit căreia oferta depusă de Asocierea S.C. P.T. Y O.C. S.A., S.C. C.C.P. S.A. şi S.C. R.C. S.A., a fost declarată inacceptabilă şi neconformă.

Faţă de rezultatul procedurii de atribuire, reclamanta a apreciat că Decizia Autorităţii Contractante este nelegală şi netemeinică.

În privinţa declarării ofertei reclamantei ca neconformă, a învederat faptul că oferta depusă de Asociere nu se încadrează în niciuna din situaţiile prevăzute de art. 36 alin. (2) din HG nr. 925/2006. Potrivit dispoziţiilor articolului mai sus menţionat: "Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a. nu satisface cerinţele caietului de sarcini; b. conţine propuneri referitoare la clauzele contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă; c. conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate.

De altfel, în cuprinsul Adresei, Autoritatea Contractantă s-a rezumat doar la a menţiona neconformitatea ofertei, fără, însă, a indica motivele şi argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată neconformă aşa cum prevede art. 207 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 34/2006. Potrivit acestui ternei, pentru fiecare ofertă respinsă, Autoritatea Contractantă trebuie să prezinte motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă şi/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei care nu au corespuns cerinţelor de funcţionare şi performanţă prevăzute în caietul de sarcini.

În ceea ce priveşte motivele invocate de către Autoritatea Contractantă cu privire la inacceptabilitatea ofertei reclamantei, aceasta a arătat că sunt netemeinice, având în vedere faptul că Asocierea a depus, după cum rezultă şi din conţinutul procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor din data de 08 mai 2009, documentele din care reiese faptul că experienţa expertului desemnat pentru poziţia de coordonator de proiect depăşeşte cu mult cerinţele documentaţiei de atribuire. Astfel, în vreme ce documentaţia de atribuire prevede un minim de 3,5 ani, expertul desemnat de către Asociere, domnul A.I. are o experienţă de 37 ani.

Totodată, a susţinut faptul că a fost depus în forma solicitată, în cadrul ofertei şi CV-ul expertului desemnat pentru poziţia de inginer de şantier, respectiv domnul R.P.. Din prezentarea CV-ului acestuia reiese, în mod indubitabil, îndeplinirea cerinţelor minime în lucrări de construcţii de poduri de cale ferată.

Mai mult decât atât, cu ocazia transmiterii documentelor necesare (Formularul 6 şi CV-ul expertului) la clarificările solicitate de către Autoritatea Contractantă prin Adresa din data de 13 mai 2009, Asocierea a făcut încă o dată dovada îndeplinirii atât de către expertul desemnat pentru poziţia de coordonator de proiect cât şi de către expertul desemnat pentru poziţia de inginer de şantier a condiţiilor impuse prin documentaţia de atribuire.

Având în vedere cele mai sus menţionate, reclamanta a considerat faptul că oferta sa a îndeplinit toate condiţiile de formă şi de fond cu referire la dispoziţiile art. 5.4. B punând la dispoziţia Autorităţii Contractante înscrisuri din care reiese în mod indubitabil faptul că dispune de o echipă de 3 experţi, având o experienţă în calitate de inginer mult mai mare decât revederile art. 5.4 B.

Ca şi condiţie de formă, a învederat faptul că Adresa nr. X, conţine doar semnătura doamnei director G.T., nu şi ştampila Autorităţii Contractante.

La 25 septembrie 2009, pârâtul a depus întâmpinare invocând excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată.

În susţinere, pârâtul a înţeles să invoce dispoziţiile art. 256 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, în forma în vigoare la momentul sesizării instanţei, potrivit cărora contestaţiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional se formulează şi se judecă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, termenele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. h), art. 7 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) se reduc la 5 zile.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

În speţă, faţă de dispoziţiile art. 256 alin. (11) din OUG nr. 34/2006, anterior citat, reclamanta avea obligaţia de a formula plângerea prealabilă în termen de 5 zile de la data la care Autoritatea contractantă i-a comunicat adresa privind rezultatul procedurii, act pe care a înţeles să îl conteste pe calea prezentei.

Or, până la acest moment, reclamanta nu a adresat Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii nicio cerere prin care să solicite revocarea actului presupus vătămător.

Având în vedere faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, procedura prealabilă este o condiţie specială de exerciţiu a dreptului la acţiune, neîndeplinirea plângerii prealabile conduce la respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 3597 din 30 octombrie 2009 a admis excepţia lipsei procedurii prealabile şi a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta P.T. Y O.C. S.A. în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că reclamata nu a efectuat procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, dispoziţii legale aplicabile litigiului în cauză, având în vedere reglementarea art. 256 alin. (11) din OUG nr. 34/2006, în forma în vigoare la momentul sesizării instanţei, potrivit căreia contestaţiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes naţional se formulează şi se judecă în condiţiile Legii contenciosului administrativ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P.T. Y O.C. S.A.

Curtea, verificând în prealabil cererea de recurs formulată, a constatat că deşi recurenta-reclamantă a fost citat cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4,00 RON şi timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la dosar, acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.

Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din OG nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.

Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: "La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar "neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".

Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează recursul declarat de P.T. Y O.C. S.A. împotriva Sentinţei nr. 3597 din 30 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2010.

Procesat de GGC - CL

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 979/2010. Contencios. Litigiu privind achiziţiile publice. Recurs