ICCJ. Decizia nr. 1236/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1236/2011
Dosar nr.1305/44/2010
Şedinţa publică din 2 martie 2011
Asupra recursului faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă petenţii P.G., G.L., B.P., S.E., A.S. şi B.G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, au solicitat suspendarea executării HG nr. 735/2010 prin care au fost stabilite normele metodologice de aplicare a Legii nr. 119/2010, până la soluţionarea pe fond a contestaţiei pentru anularea actului administrativ.
In motivarea cererii au arătat că cele două acte normative vizează recalcularea pensiilor militare şi nu conţin suficiente garanţii pentru evitarea arbitrariului în recalcularea pensiilor.
Reclamanţii au mai arătat că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel că se impune, în opinia lor, suspendarea executării actului atacat.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Guvernul României a solicitat respingerea cererii de suspendare, arătând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării HG nr. 735/2010, nefiind îndeplinită nici condiţia existenţei cazului bine justificat, nici cea cu privire la existenţa unor pagube iminente care s-ar produce în patrimoniul petenţilor.
Prin sentinţa nr. 231 din 22 octombrie 2010, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanţii P.G., G.L., B.P., S.E., A.S. şi B.G., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, în speţă, nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, nefiind vorba de o paguba iminentă care ar putea afecta reclamanţii, întrucât dispoziţiile care îi nemulţumesc pe reclamanţi îi obligă la depunerea cererilor de recalculare şi la depunerea înscrisurilor doveditoare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii P.G., G.L., B.P., S.E., A.S. şi B.G., criticând soluţia instanţei de fond.
In motivarea recursului formulat, recurenţii au susţinut în esenţă că soluţia instanţei de fond este netemeinică şi nelegală întrucât în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, întrucât instanţa de fond nu a luat în considerare iminenţa calculării din oficiu a punctajului mediu anual, fiind vorba doar de o situaţie ipotetică.
In drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Verificând sentinţa atacată în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente în cauză cât şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este lipsit de interes, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
HG nr. 735 din 2 iulie 2010 (pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor) a fost abrogată prin art. 10 al OUG nr. 1/2011 intrată în vigoare la data de 31 ianuarie 2011.
Aşa cum s-a cristalizat atât în doctrina de specialitate cât şi în jurisprudenţă, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este aceea ca reclamantul să justifice în persoana sa interesul de a promova acţiune. Această condiţie generală se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, deci nu doar cu prilejul introducerii acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
Interesul trebuie să fie legitim, personal şi direct şi de asemenea să fie născut şi actual, sub acest ultim aspect deci să existe momentul în care este formulată cererea.
În speţă, prin abrogarea expresă a hotărârii de guvern în discuţie interesul în exercitarea căii extraordinare de atac prevăzute de art. 299 şi urm. C. proc. civ. a fost depăşit şi nu mai este actual, astfel că el nu mai poate fi luat în considerare.
De altfel, urmare modificării legislative intervenite prin OUG nr. 1/2011 această concepţie a Înaltei Curţi a fost exprimată şi în alte litigii similare.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de P.G., G.L., B.P., S.E., A.S. împotriva sentinţei nr. 231 din 22 octombrie 2010 a Curţii de Ape Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1235/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1237/2011. Contencios → |
---|