ICCJ. Decizia nr. 139/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 139/2011
Dosar nr. 11625/2/2009
Şedinţa publică de la 13 ianuarie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1549 pronunţată în data de 26 martie 2010, a admis în parte cererea formulată de reclamantul F.A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor şi, pe cale de consecinţă:
- a obligat pârâta Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire pentru suma de 7.815.000 lei, în termen de 10 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, sub sancţiunea plăţii de penalităţi de 1000 lei pe fiecare zi de întârziere de la împlinirea termenului de 10 zile stabilit şi până la executarea efectivă a obligaţiei stabilite.
- a obligat pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să emită titlu de plată pentru suma de 500.000 lei şi titlu de conversie în acţiuni emise de Fondul Proprietatea pentru suma de 7.315.000 lei, în termen de 10 zile de la rămânerea irevocabilă, a prezentei hotărâri, sub sancţiunea plăţii de penalităţi de 1 000 lei pe fiecare zi de întârziere de la împlinirea termenului de 10 zile stabilit şi până la executarea efectivă a obligaţiei stabilite.
- a respins capătul de cerere privind plata amenzii ca neîntemeiat.
Totodată, a obligat pârâtele, în solidar, la plata sumei de 40 000 lei cu titlu de daune morale către reclamant precum şi la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în cuantum de 6000 lei.
Pentru a se pronunţata astfel, prima instanţă,a reţinut, în esenţă,aşa cum reiese din considerentele sentinţei, următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10 decembrie 2009, reclamantul F.A. a chemat în judecată pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin care a solicitat:
- obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire până la concurenţa sumei de 4.116.715 Euro, echivalent în lei la cursul B.N.R. din data emiterii deciziei, stabilită conform raportului de expertiză extrajudiciară de evaluare, întocmit de membrul acreditat A.N.E.V.A.R. - D.G., în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare şi metodele de evaluare recunoscute de A.N.E.V.A.R. şi agreate de pârâte, reprezentând cuantumul despăgubirilor pentru imobilul-construcţie numerotat C3 în schiţa 3 la raportul de expertiză topografică întocmit de ing. B.E. şi terenul în suprafaţă de 2905,79 mp situat în Bucureşti, sector 3, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii,
- obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor( A.N.R.P) să emită titlu de plată pentru suma de 500.000 RON şi titlu de conversie în acţiuni emise de Fondul „Proprietatea"; pentru suma reprezentând diferenţa dintre valoarea înscrisă în titlul de despăgubire şi valoarea înscrisă în titlul de plată pentru imobilul construcţie numerotat C3 în schiţa 3 la raportul de expertiză topografică întocmit de ing. B.E. şi terenul în suprafaţă de 2905,79 mp situat în Bucureşti, sector 3, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
- obligarea pârâtelor la plata unor penalităţi de 1000 RON/zi de întârziere în situaţia neexecutării hotărârii în termenul de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii,
- obligarea pârâtelor la plata unei amenzi de 20% din salariul brut pe economie, pe zi de întârziere în situaţia neexecutării hotărârii, aplicabilă conducătorului autorităţii centrale,
- obligarea pârâtelor la plata, în solidar, a daunelor morale în sumă de 200.000 RON,
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 20791 din 26 aprilie 2005 şi Decizia de completare nr. 23908 din 11 decembrie 2006 Serviciul de Informaţii Externe i s-a respins cererea de restituire în natură şi a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul - construcţie numerotat C3 în schiţa anexă la raportul de expertiză topografică întocmit de ing. B.E. şi pentru terenul în suprafaţă de 2905,79 mp situat în Bucureşti, sector 3. Deciziile însoţite de dosarul administrativ au fost comunicate Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin adresa SIE nr. 23944 din 12 decembrie 2006, dosarul administrativ fiind înregistrat la Comisie sub nr. 30496/CC.
Prin adresa nr. 29894 din 05 iunie 2009 Serviciului Român de Informaţii a completat dosarul administrativ şi a transmis Comisiei, în copie, procesul-verbal nr. 23857 din 20 noiembrie 1963 care constituie Anexa 3 la raportul de expertiză topografică întocmit în dosarul nr. 12873/3/2005 al TMB, secţia a V a civilă.
A susţinut reclamantul că a transmis A.N.R.P. sub nr. 815480 din 06 iulie 2009 documentele necesare Comisiei pentru soluţionarea administrativ,respectiv, raportul de expertiză tehnică extrajudiciară ce conţine detaliile corpului de clădire C3 precum şi copia actului său de identitate, revenind prin adresa nr. 827155 din 04 septembrie 2009 cu solicitarea de a soluţiona cu prioritate dosarul său administrativ, motivat de vârsta de 79 ani şi de starea sa gravă de sănătate,dovedită prin documentul medical transmis Comisiei.
A arătat reclamantul că de la data parcurgerii plângerii prealabile şi până la data formulării prezentei acţiuni în contencios administrativ autorităţile publice centrale nu au comunicat niciun răspuns şi au refuzat să soluţioneze cererea şi să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, titlul de plată şi titlul de conversie, fiind astfel îndeplinite condiţiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004.
Prin plângerea prealabilă, arată reclamantul,a solicitat emiterea deciziei cu titlu de despăgubire pentru valoarea de piaţă a imobilului de 4.116.715 Euro constatată de evaluator-membru A.N.E.V.A.R. în conformitate cu Standardele Internaţionale de evaluare, conform art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
În aceste condiţii, arată, în esenţă, că nesoluţionarea dosarului său administrativ de către pârâte este de natură să-i producă grave prejudicii morale şi materiale pe fondul vârstei sale înaintate' şi a stării grave de sănătate, motiv pentru care a solicitat ca instanţa să dispună cu privire la repararea prejudiciului moral.
A arătat reclamantul că de la data parcurgerii plângerii prealabile şi până la data formulării prezentei acţiuni în contencios administrativ autorităţile publice centrale nu au comunicat niciun răspuns şi au refuzat să soluţioneze cererea şi să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, titlul de plată şi titlul de conversie, fiind astfel îndeplinite condiţiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004.
pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,prin întâmpinarea formulată,a solicitat respingerea cererii, având în vedere că în cauza supusă judecăţii dosarul de despăgubire se află în etapa premergătoare emiterii deciziei, motiv pentru care solicită respingerea ca neîntemeiată a solicitării de emitere a deciziei.
Referitor la capătul trei al cererii privind plata unor penalităţi de 1000 de ron/zi de întârziere în situaţia neexecutării hotărârii în termenul de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii,pârâta face precizarea că cel prejudiciat trebuie să facă dovada condiţiilor cerute de lege pentru antrenarea răspunderii, în acest caz, sarcina probei revine reclamantelor, conform dispoziţiilor art. 1169 C. civ.
Referitor la obligarea plăţii în solidar cu pârâta A.N.R.P a daunelor morale, în cuantum de 200.000 Ron, a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat, întrucât Comisia Centrală numai după parcurgerea etapei evaluării va emite decizia ce reprezintă titlu de despăgubire.
Pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin întâmpinarea formulată,a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 după emiterea titlurilor de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite, pe baza acestora şi a opţiunilor persoanelor îndreptăţite, un titlu de conversie şi/sau un titlu de plată.
Cu privire la emiterea titlului de despăgubire, arată că acesta este emis de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor,după parcurgerea procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005. In vederea acordării despăgubirilor în numerar şi/sau în acţiuni, Direcţia pentru acordarea despăgubirilor în numerar din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emite titlurile de plată şi, respectiv, de conversie în ordinea înregistrării cererilor de o opţiune a persoanelor îndreptăţite a primi despăgubiri, cereri însoţite de toate documentele necesare, prevăzute de O.U.G. nr. 81/2007, astfel că nefiind în posesia unui titlu de despăgubire, reclamantul nu poate urma procedura de valorificare a acestuia.
Instanţa a mai reţinut că reclamantul a parcurs procedura prealabilă instituită de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi a solicitat prin cererea înregistrată la A.N.R.P. sub nr. 841032 din 17 noiembrie 2009 emiterea deciziilor.
De la data parcurgerii plângerii prealabile şi până la data formulării prezentei acţiuni în contencios administrativ, autorităţile publice centrale nu au comunicat niciun răspuns şi au refuzat să soluţioneze cererea şi să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, titlul de plată şi titlul de conversie.
A mai arătat prima instanţă că dreptul de opţiune exercitat de reclamant prin cererea de chemare în judecată, starea de sănătate a reclamantului, precum şi durata întregii proceduri a depăşit durata termenului rezonabil (din 2001 până în prezent), astfel că sunt îndeplinite condiţiile art. 18 alin. (5) din Legea nr. 5554/2004.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât a fost dată cu greşita aplicare a legii şi fără să se aibă în vedere actele anexate la dosar.
Prin recursul formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a criticat sentinţa civilă nr. 1543/2001 a Curţii de Apel Bucureşti, întrucât a fost obligată să emită titlul de despăgubire, deşi în şedinţa din 23 martie 2010 a fost aprobată emiterea deciziei pentru titlul de despăgubire.
Desemenea, obligarea acestei recurente la plata sumei de 40.000 lei în solidar cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cu titlu de daune morale către reclamant, nu are suport legal, întrucât prima instanţă nu a analizat temeinic probele şi apărările formulate pe fond motivându-şi soluţia doar pe depăşirea termenului rezonabil care ar fi adus o agravare a stării de sănătate a reclamantei .
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat şi ea recurs împotriva aceleiaşi hotărâri judecătoreşti, precizând că instanţa fondului nu s-a pronunţat pe excepţia prematurităţii acţiunii şi a încălcat dispoziţiile art. 181 din O.U.G. nr. 81/2007 privind procedura de valorificare a titlului de despăgubire, asimilând o cerere de chemare în judecată cu dreptul de opţiune care se exercită numai după emiterea titlului de despăgubire.
Deasemenea au fost obligaţi la executarea obligaţiei de plată sub sancţiunea de penalităţi de 1000 lei pe zi de întârziere, în 10 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, deşi Legea contenciosului administrativ prevede executarea acestor hotărâri în termen de 30 de zile . Deasemenea s-a criticat hotărârea judecătorească şi sub aspectul obligării pârâtelor în solidar la plata daunelor morale, în condiţiile în care atribuţiile acestei autorităţi iau naştere după emiterea titlului de despăgubire emis de Comisie.
Recursurile sunt întemeiate şi vor fi admise.
Examinând motivele de recurs, actele dosarului şi în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă recurată, Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul F.A. şi a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 7.815.000 lei, sub sancţiunea plăţii de penalităţi de întârziere.
Deasemenea, a fost obligată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să emită titlul de plată pentru suma de 500.000 lei şi titlul de conversie în acţiuni.
Pârâtele au fost obligate în solidar la plata sumei de 40.000 lei cu titlul de daune morale către reclamant şi cheltuieli de judecată.
S-a motivat hotărârea pe depăşirea termenului rezonabil, autorităţile administrative necomunicând nici un răspuns reclamantului de la data parcurgerii procedurii prealabile şi până la formularea acţiunii în justiţie şi astfel refuzând să soluţioneze cererea acestuia.
Plata şi cuantumul daunelor morale s-a motivat prin aceea că termenul rezonabil de soluţionare a cererii reclamantului, a fost depăşit, fapt care a determinat o agravare a stării de sănătate a acestuia.
Referitor la obligarea pârâtelor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire şi a titlului de plată şi a titlului de conversie în acţiuni, instanţa supremă constată că aceste capete de cerere nu mai au obiect, întrucât Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în şedinţa din 23 martie 2010 a aprobat emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru reclamant. În acest sens s-a ataşat la dosar decizia nr. 7808/2010 şi dovada comunicării către intimatul-reclamant.
Sub aspectul obligării Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea titlului de plată şi de conversie în acţiuni, este corect faptul că şi în acest caz, acţiunea nu mai are obiect, avându-se în vedere că s-a emis titlul de despăgubire.
Referitor la daunele morale, din probatoriile administrate, rezultă fără posibilitate de tăgadă că în speţă a fost depăşit termenul rezonabil de soluţionare a cererii reclamantului şi desigur diligenţele depuse de el către autorităţile administrative, de-a lungul timpului, s-au reflectat în starea sa de sănătate, care s-a agravat. Prin urmare aceste daune morale se cuvin reclamantului, dar instanţa apreciază că au fost date în cuantum mult prea mare, motiv pentru care le va reduce la suma de 20.000 lei prin apreciere.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile recurate.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor împotriva sentinţei nr. 1549 din 26 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pe care o modifică în parte în sensul că:
- respinge ca rămase fără obiect capetele de cerere privind obligarea pârâţilor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, a titlului de plată şi a titlului de conversie în acţiuni.
Obligă pârâtele în solidar la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale către reclamant.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Obligă recurentele la plata sumei de 4.000 lei către reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1384/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 140/2011. Contencios → |
|---|
