ICCJ. Decizia nr. 1405/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1405/2011
Dosar nr. 180/39/2010
Şedinţa publică de la 9 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentinţa nr. 118 din 14 mai 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi Fiscal, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul B.F. în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI-PRIN CONSILIUL NAŢIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ŞI CERTIFICATELOR, a anulat rezoluţia emisă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare din data de 22 iulie 2008, respectiv poziţia 1 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4967 din 31 iulie 2008, a anulat rezoluţia Comisiei de analiză a contestaţiilor din 20 octombrie 2008, respectiv Anexa la Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5841 din 04 noiembrie 2008 şi a respins cererea de obligare a pârâtului la emiterea ordinului de numire a reclamantului în postul de conferenţiar universitar la disciplinele Istoria literaturii franceze, Istoria literaturii şi civilizaţiei franceze, Cultură şi civilizaţie franceză la Catedra de limba şi literatura franceză a Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare Suceava, ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 08 iulie 2008, Comisia de Filologie şi Studii Culturale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.), analizând dosarul de concurs şi lucrările reprezentative transmise de către Universitatea „Ştefan cel Mare”, a propus C.N.A.T.D.C.U. să nu se acorde titlul de conferenţiar universitar reclamantului cu motivarea că nu este îndeplinit criteriul de evaluare nr. 4 în sensul că „prestigiul ştiinţific al candidatului a fost puternic alterat şi, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de conferenţiar universitar.” În baza rezoluţiei Comisiei de Filologie şi Studii Culturale, C.N.A.T.D.C.U. a emis, la data de 22 iulie 2008, rezoluţia de neacordare a titlului de conferenţiar universitar, iar în temeiul acestei rezoluţii a fost emis Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 4967 din 31 iulie 2008.
În urma soluţionării contestaţiei formulate de reclamant, Comisia de Analiză a Contestaţiilor din cadrul C.N.A.T.D.C.U. a propus să nu se acorde reclamantului titlul didactic de conferenţiar universitar cu motivarea că nu sunt îndeplinite criteriul de evaluare nr. 2 şi 3, respectiv activitatea de cercetare ştiinţifică nu se încadrează în cerinţele comisiei iar contribuţia ştiinţifică nu este în concordanţă cu profilul postului scos la concurs. În baza propunerii Comisiei de Analiză a Contestaţiilor, C.N.A.T.D.C.U. şi-a menţinut rezoluţia de neconfirmare a titlului didactic şi Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a emis Ordinul nr. 5841 din 04 noiembrie 2008.
Mai reţine instanţa de fond că prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5099/2005 modificat prin Ordinul nr. 3548/2006 a fost stabilit sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferenţiar, în raport de care pentru conferirea titlului de conferenţiar universitar este necesar ca pentru fiecare criteriu de evaluare rezoluţia să fie ";Criteriul este îndeplinit"; iar realizările specifice unui criteriu nu pot compensa nerealizările de la alte criterii.”
Analizând rezoluţia Comisiei de Filologie şi Studii Culturale care a stat la baza rezoluţiei C.N.A.T.D.C.U. de neacordare a titlului didactic de conferenţiar universitar, instanţa constată că nu a fost respectată procedura de întocmire a rezoluţiei. Astfel, la criteriile 1, 2 şi 3 nu există nici o menţiune „criteriul este îndeplinit” ori „criteriul nu este îndeplinit”, aşa încât atât Comisia de Analiză a Contestaţiilor cât şi instanţa sunt în imposibilitate de a verifica dacă aceste criterii au fost apreciate ca fiind îndeplinite de către comisie. Pe de altă parte, instanţa de fond, observând că la criteriul 4 din rezoluţie, deşi nu este trecută nici o menţiune cu privire la neîndeplinirea criteriului de către reclamant, totuşi este motivat în sensul că prestigiul ştiinţific al candidatului a fost puternic alterat şi, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de conferenţiar universitar, a apreciat că acest criteriu a fost considerat de comisie ca fiind neîndeplinit.
Cât priveşte rezoluţia Comisiei de Analiză a Contestaţiilor, instanţa de fond a apreciat că nu s-au respectat normele de procedură pentru redactarea sa, respectiv la criteriile 1 şi 4 nu a fost trecută nici o menţiune, deşi actul normativ aplicabil prevede a se trece obligatoriu „criteriu este îndeplinit” sau „criteriu nu este îndeplinit”. Pe de altă parte, se mai reţine că această comisie a schimbat în totalitate considerentele neacordării titlului didactic de conferenţiar universitar, motivând în sensul neîndeplinirii criteriilor 2 şi 3, respectiv activitatea de cercetare ştiinţifică nu se încadrează în cerinţele CNATCDU (fără a se indica care sunt aceste cerinţe) şi contribuţia ştiinţifică nu este în concordanţă cu profilul postului scos la concurs.
Or, în aparenţă Comisia de Filologie şi Studii Culturale a apreciat că aceste două criterii sunt îndeplinite şi a motivat numai pe neîndeplinirea criteriului 4 iar Comisia de Analiză a Contestaţiilor, dimpotrivă, a apreciat că acest criteriu este îndeplinit dar nu sunt îndeplinite criteriile 2 şi 3 ceea ce, în opinia judecătorului fondului, nu este admisibil în soluţionarea contestaţiei reclamantului.
Faţă de cele arătate, curtea de apel a constatat că cele două rezoluţii au fost date cu încălcarea dispoziţiilor legale privind procedura de redactare cât şi a celor referitoare la criteriile de evaluare aşa cum sunt ele stabilite prin Ordinul nr. 5099/2005 a Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
Cât priveşte cererea de obligare a intimatului Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să emită un ordin de numire a reclamantului în postul de conferenţiar universitar la disciplinele Istoria literaturii franceze, Istoria literaturii şi civilizaţiei franceze, Cultură şi civilizaţie franceză – Catedra de limbă şi literatură franceză a Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, instanţa de fond a apreciat că nu se poate substitui comisiilor ştiinţifice de specialitate, respectiv nu poate să se pronunţe cu privire la îndeplinirea criteriilor de evaluare de către reclamant şi să procedeze la obligarea pârâtului Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului la emiterea ordinului de numire în postul de conferenţiar universitar.
Totodată, faţă de dispoziţiile art. 61 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, instanţa de fond a apreciat că, chiar dacă Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare este un organ consultativ, fără rezoluţia acestuia ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu are nici o bază legală.
Cât priveşte posibilitatea instanţei de a verifica îndeplinirea cerinţelor Ordinului nr. 5099/2005 prin care s-a aprobat sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferenţiar, curtea de apel a constatat că nu poate să realizeze o analiză calitativă a activităţii ştiinţifice a reclamantului, această analiză fiind strict de competenţa comisiei ştiinţifice de specialitate, ci ar putea realiza numai o analiză din punct de vedere cantitativ, în sensul de a constata doar faptul că reclamantul a depus dovezi cu privire la activitatea didactică desfăşurată după acordarea ultimului titlu didactic (criteriul 1), participarea în trei echipe de cercetare în cadrul unui grant/contract de cercetare obţinut prin competiţie (criteriul 2), 3 cărţi publicate ca unic autor, un studiu publicat într-o revistă din SUA, 3 studii în volume colective publicate în străinătate, 4 studii în volume colective publicate în ţară în urma participărilor la manifestări ştiinţifice internaţionale, 2 studii publicate în Analele Universităţii „Ştefan cel Mare”, seria filologie (criteriul 3) precum şi mapa cu contribuţii ştiinţifice semnificative (criteriul 4).
2.Cererea de recurs
Împotriva sentinţei nr. 118 din 14 mai 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs atât reclamantul B.F. cât şi pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului criticând-o pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
2.1 Printr-un set de critici circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului susţine, în esenţă, că, constatarea instanţei de fond că cele două rezoluţii au fost date cu încălcarea dispoziţiilor legale privind procedura de redactare şi a celor referitoare la criteriile de evaluare este nelegală, în condiţiile în care potrivit prevederilor legale nu există o procedură de redactare a rezoluţiei iar concluzia comisiei de specialitate a fost foarte clară şi lipsită de echivoc, în sensul de a nu se confirme titlul didactic, motivându-se criteriul neîndeplinit.
Susţine recurentul că instanţa de fond a întocmit ea însăşi o altă procedură, faţă de care evident comisia de specialitate care a analizat iniţial dosarul reclamantului şi comisia de analiză a contestaţiei reclamantului nu puteau să se raporteze.
Mai arată recurentul că potrivit prevederilor legale, prevederi pe care instanţa de fond de altfel le-a şi citat, respectiv art. 13 alin. (1) lit. a) din OMECT nr. 3904/2006, comisiile de atestare a titlurilor didactice şi ştiinţifice analizează conţinutul tuturor dosarelor şi lucrărilor anexate care le revin într-o şedinţă de lucru şi propun rezoluţii motivate strict în raport cu sistemele de evaluare în vigoare, pe care le prezintă în şedinţele de lucru ale Consiliului de atestare. Faptul că nu scrie în rezoluţia Comisiei de filologie şi studii culturale la fiecare criteriu dacă este sau nu îndeplinit nu înseamnă că procedura a fost viciată în condiţiile în care rezoluţia Criteriul nu este îndeplinit se argumentează prin menţionarea clară a cerinţelor care nu sunt satisfăcute.
În această ordine de idei, susţine recurentul că, în mod greşit instanţa de fond a constatat că, comisia ştiinţifică nu a evaluat prestigiul profesional al reclamantului în conformitate cu cerinţele prevăzute în ordinul nr. 5099/2005, câtă vreme tocmai urmare a analizării cerinţelor criteriului 4 intitulat prestigiul profesional comisia de specialitate a ajuns la concluzia cu care a motivat neîndeplinirea criteriului 4, ceea ce a stat la baza propunerii de neconfirmare a titlului didactic.
Totodată mai susţine recurentul, că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că nu este admisibil ca în soluţionarea contestaţiei comisia să se refere la alte criterii, atâta timp cât comisia de analiză a contestaţiei nu a fost formată din aceleaşi persoane ca prima comisie este firesc ca membrii comisiei de analiză a contestaţiei să nu aibă aceeaşi părere cu prima comisie. Prin urmare faţă de analiza în întregime a dosarului şi faţă de recunoaşterea făcută chiar de către reclamant cu privire la prestigiul său, în mod corect comisia de analiză a contestaţiei a reţinut că nici alte două criterii nu au fost îndeplinite şi a menţinut soluţia primei comisii, propunând aceeaşi rezoluţie de neconfirmare.
2.2 Printr-un set de critici întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., recurentul B.F. a susţinut că nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei rezidă în nepronunţarea instanţei în ce priveşte cererea de a fi anulat ordinul ministrului şi neadmiterea cererii de a se emite ordinul de numire pe post de conferenţiar.
Susţine recurentul că, atâta timp cât, în mod întemeiat, cererea de constatare a nulităţii celor două rezoluţii, care au constituit cauza împiedicării de a fi numit pe post de conferenţiar a fost admisă, legal era ca, pe cale de consecinţă instanţa să procedeze la obligarea MECTS la eliberarea ordinului de confirmare a titlului didactic.
Consideră recurentul că instanţa de fond, fără a se substitui comisiilor de specialitate, trebuia să verifice îndeplinirea cerinţelor Ordinului nr. 5099/2005 prin care s-a aprobat sistemul de evaluare pentru conferirea titlului de conferenţiar universitar, respectiv standardul minim prevăzut pentru fiecare criteriu de evaluare în parte era sau nu satisfăcut.
Astfel, apreciază recurentul că instanţa de fond, rezumându-se să facă referire doar la neîndeplinirea criteriului 4 - prestigiul profesional, fără a analiza dacă s-a luat în considerare mapa cu contribuţii ştiinţifice semnificative a candidatului, fără a verifica în ce măsură au fost sau nu îndeplinite criteriile 2 şi 3 de evaluare, a pronunţat o hotărâre netemeinică.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum şi cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este temeinică şi legală, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Potrivit art. 14 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, aprobat prin Ordinul MEC nr. 5099 din 3 octombrie 2005 rezoluţia formulată de către o comisie, se înscrie într-o Fişă de evaluare cu valoare de proces-verbal, cu menţionarea argumentelor care au stat la baza acesteia.
De asemenea, prin Sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferenţiar universitar, înscris în Anexa la O.M. nr. 5099 din 3 octombrie 2005 s-a stabilit ca la fiecare criteriu de evaluare, gradul de îndeplini a cerinţelor se exprimă prin rezoluţia Criteriul este îndeplinit dacă standardul minim, împreună cu standardele suplimentare adăugate de comisia de specialitate a C.N.A.T.D.C.U., sunt satisfăcute sau Criteriul nu este îndeplinit dacă una sau mai multe cerinţe nu sunt satisfăcute. Rezoluţia Criteriul nu este îndeplinit se argumentează prin menţionarea clară a cerinţelor care nu sunt satisfăcute.
Din analiza conţinutului referatului de analiză din 8 iulie 2008 a Comisiei de Filologie şi Studii Culturale, în baza căruia a fost emis Ordinul MECT nr. 4967 din 31 iulie 2008 precum şi a referatului de analiză din 20 octombrie 2008 al Comisiei de Analiză a Contestaţiei Filologie şi Studii Culturale, ce a stat la baza emiterii Ordinului MECT nr. 5841 din 4 noiembrie 2008, Înalta Curte constată că menţiunile înscrise la criteriul de evaluare nr. 2- activitatea de cercetare ştiinţifică nu se încadrează în cerinţele C.N.A.T.A.D.C.U , la criteriul de evaluare nr.3- contribuţia ştiinţifică nu este în concordanţă cu profilul postului scos la concurs - criteriul de evaluare nr. 4 - comisia a decis că prestigiul ştiinţific al candidatului a fost puternic alterat şi, ca urmare, nu este compatibil cu statutul de conferenţiar universitar, nu corespund exigenţelor noţiunii de motivare a actului administrativ şi nici cerinţelor exprese ale Ordinului MEC nr. 5099/3 octombrie 2005, ceea ce aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, fac imposibil exercitarea unui real control judecătoresc.
Prin urmare, în mod corect a reţinut judecătorul fondului că procedura de evaluară impusă de Ordinul MEC nr. 5099/2005 nu a fost respectată în cauză în condiţiile în care din referatele de evaluare întocmite de cele două comisii lipseşte atât rezoluţia expresă Criteriul este îndeplinit, respectiv Criteriul este neîndeplinit cât şi o motivare clară a cerinţelor care nu au fost satisfăcute în aprecierea standardelor minime de evaluare a fiecăruia dintre cele patru criterii impuse de respectivul ordin.
Faţă de caracterul imperativ al procedurii operaţionale stabilită pentru sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferenţiar universitar prin ordinul menţionat, vor fi înlăturate susţinerile recurentului MECTS în sensul că o astfel de rezoluţie rezultă din menţiunile înscrise în dreptul fiecărui criteriu de evaluare din cadrul referatelor de evaluare întocmite de cele două comisii.
Totodată, Înalta Curte constatând că în mod corect judecătorul fondului a apreciat că atâta vreme cât prima comisie a stabilit îndeplinirea a trei criterii de evaluare iar contestaţia viza exclusiv criteriul de evaluare nr.4 în mod greşit comisia de contestaţie a apreciat asupra neîndeplinirii altor două criterii de evaluare, respectiv nr. 2 şi 3, va înlătura şi criticile formulate de recurent pe acest aspect.
De asemenea, Înalta Curte, faţă de conţinutul Ordinul MEC nr. 5099 din 3 octombrie 2005 de aprobare a sistemul de evaluare privind conferirea titlului de conferenţiar universitar, costată că sunt cel puţin neserioase susţinerile recurentului MECTS în sensul că nu există o procedură de redactare a rezoluţiei iar instanţa de fond şi-ar fi raportat hotărârea pronunţată la o procedură proprie şi de care cele două comisii nu aveau cum să ţină cont.
Faţă de considerentele expuse Înalta Curte, apreciază ca fiind neîntemeiate toate criticile formulate de recurentul MECTS, şi pe cale de consecinţă le va înlătura ca atare.
De asemenea, vor fi înlăturate şi criticile formulate de recurentul B.F., Înalta Curte constatând că în mod corect instanţa de fond, care s-a pronunţat în mod expres asupra cererii de obligare a MECTS la emiterea unui nou ordin de numire în postul de conferenţiar universitar, a apreciat că nu se poate substitui unor comisii de specialitate, pentru a se pronunţa asupra îndeplinirii criteriilor de evaluare stabilite prin Ordinul MEC nr. 5099/2005, condiţie sine qua non pentru emiterea ordinului de confirmare a titlului universitar evocat prin cererea de chemare în judecată.
Controlul judecătoresc, în mod corect a fost exercitat în cauză doar asupra procedurii de emitere a actelor administrative contestate, iar efectul anulării celor două rezoluţii nu constă în mod firesc în emiterea ordinului de confirmare a titlului didactic, cum în mod greşit susţine recurentul B.F., ci în reluarea procedurii de evaluare cu respectarea exigenţelor Ordinului MEC nr. 5099/2005.
În raport cu toate cele expuse, constatându-se că dezlegarea dată cauzei de către prima instanţă este corectă, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., ambele recursuri formulate în cauză vor fi respinse, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de B.F. şi MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI, împotriva sentinţei civile nr. 118 din 14 mai 2010, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 140/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1409/2011. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
