ICCJ. Decizia nr. 178/2011. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 178/2011

Dosar nr. 4733/1/2010

Şedinţa publică din 14 ianuarie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Procedura în soluţionarea cererii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, după casarea dispusă de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 2302/2009, reclamanţii SC G.P.M.P.G. SRL Galaţi, SC T.V. SA Bucureşti şi D.T.M., au solicitat desfiinţarea atât a deciziilor 8, 9 şi 10 din decembrie 2006 prin care Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi a stabilit răspunderea solidară a reclamanţilor pentru insolvenţa SC F.X. SA Galaţi, cât şi a deciziilor 13, 14, 15 din 1 martie 2007 prin aceeaşi direcţie a respins contestaţiile împotriva angajării răspunderii lor solidare.

Prin sentinţa nr. 154 din 11 decembrie 2007, Curtea de Apel Galaţi a admis acţiunea reclamanţilor şi a dispus anularea deciziilor.

Prin Decizia nr. 2302 din 30 aprilie, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, constatând încălcări ale art. 129 pct. 5 coroborat cu art. 85 pct. 1 C. proc. civ., în sensul că, în cauză nu a fost citat şi debitorul principal, respectiv societatea comercială aflată în insolvenţă SC F.X. SA Galaţi, pentru care a fost angajată răspunderea solidară a reclamanţilor.

în rejudecarea cauzei, conform deciziei înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost dispusă citarea debitoarei, SC F.X. SA Galaţi prin lichidator judiciar SC G.I.P.U.R.L. (S.P.P.I.) Galaţi şi totodată Curtea de Apel Galaţi a dispus scoaterea din cauză SC G.P. SRL Galaţi pentru lipsa capacităţii de folosinţă a acesteia, la dosar fiind depusă adresa nr. 11820 din 31 august 2009 prin care Oficiul Registrului Comerţului a confirmat radierea acestei societăţi.

2. Hotărârea primei instanţe în fond după casare

Prin sentinţa nr. 54 din 16 februarie 2010, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanţii SC T.V. SRL Bucureşti şi D.T.M., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, având ca obiect anulare act administrativ.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că prin deciziile a căror anulare s-a cerut, D.G.F.P. a dispus asupra măsurilor privind stabilirea răspunderii solidare a acelor creditori care au determinat prin activitatea lor împreună cu acţionarii principali starea de insolvabilitate a debitoarei S.C. „F.X." SRL şi prin aceasta imposibilitatea recuperării datoriilor reprezentând datorii ale societăţii către stat.

S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că, prin actele depuse la dosar, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi a făcut dovada că insolvabilitatea societăţii F.X. SA Galaţi s-a datorat executării silite a întregului său patrimoniu la cererea SC T.V. SRL Bucureşti, fiind astfel întrunite dispoziţiile art. 27pct. 2 C. proCod Fiscal

De asemenea, a mai reţinut instanţa de fond că, la data executării silite, în structura acţionariatului SC F.X. SA Galaţi, acţionar majoritar era SC G.P.M.P.G. SRL Galaţi iar capitalul social al acestei societăţi era deţinut de D.T.M. în proporţie de 90% şi 10% de soţia sa D.V., iar SC T.V. SRL Bucureşti (fostă SA) avea în structura acţionariatului pe D.T.M. cu 36% şi fiul acestuia, D.V.A. cu 20%, precum şi SC T.V.I. SRL cu 2%, această din urmă societate având în acea perioadă ca asociat unic pe D.V., până în anul 2005, după care societatea are doi asociaţi, D.V. deţinând 99,02% din capital, care in data de 10 mai 2006 trece la D.T.M.

În ceea ce priveşte executarea silită, instanţa de fond a constatat că au existat o multitudine de nereguli, în sensul că în publicaţia de vânzare din 10 februarie 2004 , preţul de pornire al licitaţiei era de 24.243.490.824 lei, pentru ca la 11 februarie 2004 , fără vreo motivaţie, publicaţia de vânzare întocmită să consemneze un preţ de 10.935.047 lei, iar la 2 martie 2004 întreg patrimoniul societăţii F.X. fiind adjudecat de SC T.V. SRL Bucureşti cu 8.201.285.250, deşi A.V.A.S. avea-instituit sechestru asigurător asupra bunurilor debitoarei.

3. Recursul declarat de SC T.V. SRL Bucureşt.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta SC T.V. SRL Bucureşti, invocând critici pe care le-a încadrat în motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., „când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2)" şi motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii în străine de natura pricinii".

Recurenta solicită casarea sentinţei şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, susţinând că la termenul când s-a judecat cauza, procedura de citare cu S.C."T.V." S.R.L. Bucureşti, nu a fost legal îndeplinită, citaţia fiind trimisă pe str. M.R. în loc de M.L.

Arată că deşi aparent instanţa s-a pronunţat şi cu privire la acţiunea S.C. "T.V." S.R.L. Bucureşti, în realitate soluţia se sprijină pe probele care au fost administrate într-un alt dosar care privea acţiunea unei alte societăţi - S.C." G.P.M.P.G. " S.R.L. Galaţi.

Susţine că legal, Curtea de Apel Galaţi se putea pronunţa în dosarul nr. 1138/44/2007, doar pe acţiunea formulată de SC „G.P.M.P.G. " S.R.L. Galaţi.

Instanţa de fond după casarea hotărârii de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a pronunţat o hotărâre într-un dosar care nu priveşte societatea recurentă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, cât şi sub toate aspectele în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În ceea ce priveşte critica formulată de recurenta-reclamantă privind soluţionarea cauzei în condiţiile lipsei de procedură cu SC "T.V." SRL Bucureşti la termenul când s-a judecat cauza, se constată că nu poate fi reţinută în condiţiile în care recurenta a avut calitatea de reclamantă şi deşi a fost citată pe str. M.R. în loc de str. M.L., aceasta a depus concluzii scrise pentru termenul din 11 februarie 2010 şi împuternicire avocaţială, având cunoştinţă de termenul de judecată.

Astfel, chiar dacă s-ar admite că s-ar fi îndeplinit un act de procedură viciat, respectiv citaţia pentru termenul când s-a soluţionat pricina s-a emis pe str. M. în loc de str. M.L., nu este îndeplinită condiţia vătămării, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului şi reluarea judecăţii.

Recurenta nu poate invoca că nu a cunoscut termenul de judecată când prima instanţă a rămas în pronunţare din moment ce a depus concluzii scrise prin care a solicitat admiterea acţiunii cu consecinţa anulării deciziei de antrenare a răspunderii cât şi a deciziei pronunţată în contestaţia formulată.

Aceeaşi situaţie este şi în privinţa motivelor vizând nelegalitatea hotărârii pronunţate de prima instanţă în dosarul nr. 1138/44/2007.

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2007, în primul ciclu procesual, Curtea de Apel Galaţi a dispus în temeiul art. 164 C. civ. reunirea dosarului nr. 1189/44/2007 la dosarul nr. 1138/44/2007, apreciind că au între ele „o strânsă legătură".

Recurenta-reclamantă a fost reprezentată prin avocat care nu s-a opus conexării celor două cauze. Din momentul conexării părţile au propus probe care s-au administrat în dosarul ce cuprindea pricinile reunite, în care recurenta avea calitatea de reclamantă alături de S.C. „ G.P.M.P.G. " SRL şi D.T.M.

Astfel că, în mod corect prima instanţă prin hotărârea recurată în dosarul nr. 1138/44/2007 s-a pronunţat şi asupra acţiunii formulate de S.C."T.V." SRL Bucureşti, pe baza probelor administrate pe parcursul soluţionării cererii.

Nu se poate reţine nici critica privind probele avute de judecătorul fondului la adoptarea soluţiei recurate, în condiţiile în care recurenta invocă generic că „soluţia se sprijină pe probele administrate într-un alt dosar" fără a indica în concret care probe nu au fost analizate, probe pe care ea trebuia să le administreze având calitatea de reclamant împotriva unui act administrativ prin care în conformitate cu cerinţele art. 27 alin. (1) lit. a) şi b) din OG nr. 92/2003 a fost atrasă răspunderea solidară a reclamanţilor pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului insolvabil.

În considerentele sentinţei sunt analizate condiţiile angajării răspunderii solidare prin care judecătorul fondului a apreciat ca legale deciziile a căror anulare s-a cerut şi prin care Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi a dispus asupra măsurilor privind stabilirea răspunderii creditorilor care au determinat prin activitatea lor împreună cu acţionarii principali starea de insolvabilitate a debitoarei SC "F.X." SA Galaţi şi prin aceasta imposibilitatea recuperării datoriilor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi accesorii datorate de societate la bugetul general consolidat al statului.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, constatând totodată că recurenta nu a dovedit vătămarea prin vicierea procedurii de citare la termenul când s-a soluţionat cererea şi nici încălcarea dreptului la apărare prin faptul soluţionării celor două dosare reunite sau în lipsa unor probe pe care nu le-a individualizat, Înalta Curte apreciază că soluţia recurată în raport cu ansamblul probator administrat în cauză, este temeinică şi legală, motiv pentru care conform art. 312 C. proc. civ., a respins recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC "T.V." SRL Bucureşti împotriva sentinţei nr. 54 din 16 februarie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 178/2011. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs