ICCJ. Decizia nr. 1780/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1780/2011
Dosar nr.5809/2/2009
Şedinţa de la 24 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe pârâtul S.C., solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul a semnat în anul 1985, angajamentul olograf de colaborare prin care a luat numele conspirativ W., iar recrutarea a fost efectuată în scopul asigurării controlului informativ asupra unor elemente cunoscute cu manifestări neadecvate, care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Liceului nr. 33 din Bucureşti cu predare în limba maghiară, fiind îndeplinite astfel condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G nr. 24/2008.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin Sentinţa nr. 1316 din 16 martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul S.C.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că din probele administrate în cauză, poate fi reţinută activitatea pârâtului de furnizare de informaţii, note scrise, însă din menţiunile efectuate de ofiţerii de securitate, atât în nota de analiză privind pe colaboratorul W. din 6 mai 1989, cât şi în raportul cu propuneri de scoatere din reţeaua informativă a acestuia, rezultă că informaţiile furnizate au fost de suprafaţă, aspectele relatate fiind în general cunoscute de serviciile de securitate, arătându-se că pârâtul avea reţineri în a semnala unele aspecte de interes operativ.
Totodată, prima instanţă a avut în vedere şi contextul în care pârâtul a semnat angajamentul, ulterior condamnării sale la 1 an închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, precum şi faptul că la data de 8 decembrie 2008 a fost scos din reţeaua informativă şi i-a fost deschis dosar de urmărire informativă, întrucât fusese semnalat cu manifestări naţionalist-iredentiste şi legături cu cetăţeni maghiari, acesta situându-se pe o poziţie ostilă orânduirii socialiste.
Judecătorul fondului a constatat astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, apreciind că informaţiile furnizate de pârât nu au fost de natură să îngrădească drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
3. Recursul declarat în cauză de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Împotriva sentinţei primei instanţe a formulat recurs în termen legal pârâtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, invocând dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul critică soluţia primei instanţe pentru omisiunea de a examina o informaţie furnizată de intimat, relevantă din perspectiva îndeplinirii ambelor condiţii impuse de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, respectiv cea referitoare la o persoană care „este frecvent ascultător al postului de radio Europa Liberă", ale cărui ştiri le-a comentat în faţa intimatului, neştiind că acesta este informator al Securităţii. Drept consecinţă, Securitatea a deschis un dosar de urmărire informativă împotriva victimei delaţiunii.
4. Apărările formulate de S.C.
Prin întâmpinare, intimatul S.C. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul a insistat asupra caracterului superficial şi inofensiv al informaţiilor pe care le-a furnizat Securităţii, ai cărei angajaţi îşi manifestau constant nemulţumirea pentru faptul că aspectele pe care S.C. le relatează le sunt deja cunoscute. A punctat, de asemenea, şi împrejurarea că în epoca respectivă deţinea informaţii importante despre persoane de interes pentru regim dar nu le-a furnizat.
Referitor la motivul de recurs, intimatul arată că recurentul a omis să prezinte în întregul său informaţia invocată, respectiv că persoana B.A. „este un frecvent ascultător al postului de radio Europa Liberă – secţia maghiară".
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivului de recurs, a apărărilor formulate de intimat cât şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru argumentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Recurentul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a intimatului pârât S.C.
Verificările au fost efectuate din oficiu de recurent în temeiul art. 3 lit. b) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din OUG nr. 24/2008, ca urmare a faptului că S.C. a candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României.
Examinând documentaţia amplă prezentată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în sprijinul acţiunii judiciare, prima instanţă a ajuns la concluzia că în cazul pârâtului S.C. nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
Această concluzie nu este împărtăşită de instanţa de recurs, întrucât în privinţa informaţiei vizate de motivul de recurs aceste condiţii sunt îndeplinite.
Astfel, norma legală indicată stabileşte că este colaborator al Securităţii „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar".
Verificând în concret Nota informativă din data de 27 octombrie 1985, prin care sursa „W." (adică S.C.) a furnizat informaţia în discuţie, Înalta Curte reţine din cuprinsul acesteia: „vă informez că printre cunoştinţele mele apropiate se află şi numitul B.A., care domiciliază în zona Şos. A., ..., lucrează la C.F.R., ... este frecvent ascultător al postului de radio Europa Liberă secţia maghiară, fapt constatat din discuţiile avute".
Din menţiunile efectuate de ofiţerul de Securitate pe nota respectivă, mai rezultă că „sursa a furnizat nota ca urmare a sarcinilor trasate anterior privind concepţiile ostile ale unor elemente naţionalist-iredentiste ... colaboratorul „W." a fost instruit să continue legătura cu B.A. pentru a ne semnala noi preocupări ale acestuia".
Din fragmentele redate anterior rezultă întrunirea ambelor condiţii impuse de art. 2 lit. b), precitat.
Mai întâi, furnizarea unei informaţii referitoare la o persoană individualizată cu nume, adresă, loc de muncă, persoană care asculta postul de radio „Europa Liberă", reprezenta un denunţ privitor la un act de sfidare a regimului.
Împrejurarea că persoana vizată, de etnie maghiară, audia emisiunile secţiei maghiare ale postului de radio „Europa Liberă" este nesemnificativă în contextul de faţă, întrucât în toate limbile în care emitea, postul era un frecvent susţinător al luptei anticomuniste şi, prin aceasta, identificat de regimul din România acelei perioade cu un duşman al sistemului.
În al doilea rând, informaţia examinată „viza încălcarea unor drepturi fundamentale" fiind aptă prin ea însăşi să conducă cel puţin la încălcarea dreptului la viaţă privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi de art. 12 de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin aceea că regimul politic comunist era tentat să caute şi să obţină noi informaţii despre persoana vizată, fără acordul acesteia.
Deşi pentru constatarea calităţii de colaborator la Securităţii este suficient, în accepţiunea legii, ca denunţul să creeze numai o stare de pericol pentru cel denunţat, în speţă această condiţie este depăşită pentru că în urma informaţiei furnizate de S.C., numitului B.A. i s-a deschis dosar de supraveghere informativă.
Din Raportul cu propuneri de luare în supraveghere informativă a numitului B.A. întocmit la data de 16 noiembrie 1985, întocmit de ofiţerul P.M. şi aprobat la 19 noiembrie 1985 de superiorul acestuia, rezultă că:
„Despre cel în cauză sursa „W." ne-a semnalat că este un element şovin, filomaghiar, frecvent ascultător al postului de radio Europa Liberă ale cărui ştiri le-a comentat în faţa sursei".
Conchizând, Înalta Curte reţine că pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii este suficientă decelarea unei singure informaţii care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, iar informaţia analizată în considerentele acestei decizii este de natură a conduce la modificarea soluţiei Curţii de Apel.
2. Temeiul legal al soluţie instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) – (3) C. proc. civ., art. 3041 C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul şi se va modifica sentinţa în sensul admiterii acţiunii şi constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul S.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 1316 din 16 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că admite acţiunea.
Constată calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul S.C.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2011.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 1777/2011. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1781/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
