ICCJ. Decizia nr. 1795/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1795/2011
Dosar nr. 10158/2/2009
Şedinţa publică din 25 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea curţii de apel
Prin sentinţa nr. 1740 din 16 aprilie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul V.M., şi a constatat calitatea acestuia de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a apreciat că, în speţă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securităţii în persoana pârâtului, reţinând, în esenţă, următoarele:
Condiţia potrivit căreia persoana trebuie să aibă calitatea de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii, în perioada 1945 - 1989, este dovedită, deoarece pârâtul a avut gradele de locotenent major în cadrul D.R. Bacău (1964), căpitan în cadrul I.J. laşi, Serviciul 5 (1972), locotenent colonel (1981, 1983) colonel în cadrul I.J. laşi, Grupa Operativă Teritorială 0544 (1981, 1983, 1986, 1988), şi funcţia de şef al G.O.T. 0544 din cadrul aceluiaşi inspectorat (1986, 1988).
De asemenea, reţine instanţa de fond, este întrunită şi condiţia potrivit căreia, în calitatea sa de ofiţer, inclusiv acoperit, sau subofiţer al Securităţii în perioada 1945 - 1989, pârâtul să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Această condiţie, se arată în considerentele sentinţei atacate, este îndeplinită deoarece activităţile desfăşurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securităţi, au îngrădit următoarele drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare Ia acea dată: dreptul Ia viaţă privată prevăzut de art. 33 (interceptarea convorbirilor telefonice) din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 12 din D.U.D.O., art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi dreptul Ia libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Apreciază instanţa de fond că activităţile desfăşurate de către pârât care au încălcat aceste drepturi au constat în supravegherea informativă, prin dirijarea colaboratorilor aflaţi în legătura sa, a unuia dintre membrii „grupului de intelectuali de Ia laşi", semnalaţi ca având „atitudini şi manifestări de opoziţie" faţă de regimul comunist şi reprezentanţii acestuia. Mai mult, în contextul aceleiaşi acţiuni derulate de către Securitate asupra intelectualilor din Iaşi, pârâtul a aprobat următoarele măsuri în urmărirea unui scriitor ce întreţinea relaţii cu diverşi lectori francezi:
-„Continuarea contactelor cu P. D. în vederea cunoaşterii, apropierii şi influenţării pozitive". Precizăm că această măsură a contactării avea drept scop observarea cu atenţie a manifestărilor, concepţiilor, cunoaşterii tuturor relaţiilor şi legăturilor persoanei urmărite; altfel, spus, avem de-a face cu,,o pătrundere elegantă" în intimitatea urmăritului;
- „Contactarea soţiei acestuia, atât Ia plecare, cât şi Ia revenirea în ţară, folosind drept pretext preocuparea comună pentru clarificarea statutului juridic al fratelui ei, C.P.";
- „Introducerea mijloacelor TO. - I.C.T. (n.n. - mijloace tehnice de interceptare atât a convorbirilor telefonice, cât şi a celor din domiciliu), Ia telefonul /../, aparţinând soţilor P. pentru a controla discuţiile dintre ei în perioada cât ea se va afla în străinătate";
-„Verificarea situaţiei numitului C.P., rămas ilegal în străinătate în anul 1972, în prezent profesor Ia Universitatea din Gröningen - Olanda, cunoscut cu relaţii influente în mediul emigraţiei române şi deschiderea unei acţiuni privind reabilitarea acestuia şi influenţarea pozitivă pentru a contribui Ia promovarea intereselor româneşti în exterior".
De asemenea, reţine prima instanţă, în aceeaşi calitate de lucrător al Securităţii, pârâtul a dirijat un colaborator din legătura sa pe lângă o persoană semnalată că frecventa Legaţia statului Israel din Bucureşti, măsura având ca scop stabilirea motivului acestor vizite, dacă persoana în cauză are rude în Israel şi intenţiile de viitor ale acesteia.
Totodată, se arată în considerentele sentinţei atacate în anul 1988, pârâtul a recurs la dirijarea unui colaborator pe lângă un Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe, aflat în atenţia organelor de Securitate ca fiind „pretabil la activităţi ostile sub acoperirea Cultului ortodox; favorizează activităţile Asociaţiei religioase interzise „Oastea Domnului"; întreţine relaţii cu străini şi autohtoni din atenţia organelor de securitate".
2. Recursul pârâtului
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâtul V.M., fără a indica motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În esenţă, Înalta Curte reţine că hotărârea fondului este criticată pentru aprecierea greşită a înscrisurilor prezentate de intimatul-reclamant, instanţa nu a avut rol activ şi nu a ţinut cont de apărările invocate prin întâmpinare.
Susţine recurentul-pârât că activitatea pe care a desfăşurat-o în calitate de angajat al Ministerului de Interne s-a încadrat strict în limitele legilor, ordinelor şi regulamentelor din acea perioadă, fără excese sau abuzuri şi că nu a încălcat drepturile şi libertăţile niciunei persoane, iar datele obţinute au fost strict secrete, nu au fost făcute publice şi nu au adus niciun fel de prejudicii morale materiale persoanelor în cauză.
Prin motivele de recurs, se invocă NeconstituţionalitateaOUG nr. 24/2008, respectiv a Legii nr. 293/2008, care ar contraveni constituţiei prin lipsa competenţei materiale a instanţelor de contencios, în judecarea şi pronunţarea pe aspecte sau fapte ce ţin de regulamentele şi comandamentele specific militare, în condiţiile în care calitatea şi constatarea calităţii de „lucrător al Securităţii" trebuie stabilită şi analizată din punctul de vedere al actelor materiale şi a activităţilor de tip militar. Aceste acte şi activităţi sunt supuse regimului ordinelor şi regulamentelor militare, în baza depunerii unui jurământ militar şi sunt structurate pe o ierarhie de acte de comandă, nefiind supuse jurisdicţiei de contencios administrativ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa recurată prin prisma recursului declarat, precum şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că rezolvarea dată de judecătorul fondului este legală, fiind în acord cu probele administrate.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul C.N.S.A.S. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu o acţiune având ca obiect constatarea calităţii de lucrător al Securităţii a recurentul-pârât V.M.
Verificările au fost efectuate de intimatul-reclamant ca urmare a solicitării formulate în acest sens de către B.H., potrivit art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008.
În cauză nu s-a contestat că recurentul-pârât a avut calitatea de ofiţer al Securităţii, aspectele în dispută vizând numai natura activităţilor desfăşurate în această calitate.
Prima instanţă a constatat în mod corect, pe baza documentaţiei prezentate de C.N.S.A.S., că activitatea recurentului-pârât a îngrădit exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Răspunzând punctual motivelor de recurs prezentate la pct. I.2 din decizie, Înalta Curte reţine următoarele:
1.1. Referitor la neconstituţionalitatea OUG nr. 24/2008 şi a Legii de aprobare a acesteia nr. 293/2008 invocată de recurentul-pârât, Înalta Curte prin Încheierea din 25 martie 2011, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea acestei excepţii, exprimând punctul de vedere că prevederile legale indicate nu încalcă dispoziţiile constituţionale.
1.2. Referitor la modul de administrare şi interpretare a probelor, Înalta Curte constată că prima instanţă a soluţionat pricina pe baza înscrisurilor prezentate de reclamantul C.N.S.A.S., comunicate pârâtului conform încheierii din 5 februarie 2010, în condiţiile în care acesta nu le-a contestat sub aspectul autenticităţii lor şi nu a solicitat nicio probă în apărare, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Rolul activ al instanţei de judecată şi principiul aflării adevărului deduse din prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., au o cu totul altă semnificaţie decât cea invocată de recurent, instanţa de judecată neputându-se transforma în apărătorul uneia dintre părţi, pronunţându-se în raport cu probele administrate în cauză.
De altfel, nici în recurs recurentul nu a solicitat administrarea vreunui înscris potrivit art. 305 C. proc. civ.
Art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008 explicitează semnificaţia termenului de „lucrător al Securităţii" şi precizează că „lucrător al Securităţii este, orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".
Deci, textul de lege instituie două condiţii ce trebuie întrunite pentru ca o persoană să dobândească calitatea de lucrător al Securităţii:
1) – să fi fost încadrat ca ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţeri sub acoperire;
2) – să fi desfăşurat activităţi prin care au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste.
Întrunirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de textul de lega a fost constatată în mod corect de către instanţa de fond în ceea ce-l priveşte pe recurentul-pârât.
Acesta a fost încadrat la fosta Securitate – I.J. Iaşi – Grupa operativă teritorială 0544, cu gradul de locotenent major în anul 1964, căpitan în anul 1972, colonel şi respectiv şef la Grupei operative în perioada 1981 – 1983, iar prin activitatea desfăşurată a îngrădit dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu Privire la Drepturile Civile şi Politice, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzute de art. 28 din Constituţia României din 1965 şi art. 19 din Pact.
Activitatea acestuia s-a concretizat în supravegherea informativă, prin dirijarea colaboratorilor aflaţi în legătura sa pentru urmărirea membrilor „grupului de intelectuali de la Iaşi", semnalaţi ca având atitudini şi manifestări de opoziţie faţă de regimul comunist, a persoanei ce frecventa Legaţia Statului Israel din Bucureşti sau a unui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe, aflat în atenţia organelor de securitate, „pretabil la acţiuni ostile".
Din conţinutul dosarului depus de C.N.S.A.S. rezultă contribuţia efectivă pe care recurentul-pârât şi-a adus-o la efectuarea supravegherii informative, personal acesta semnând „Note" şi „Rapoarte", documente care atestă fără dubii calitatea de lucrător al Securităţii.
Este necontestabil, astfel cum motivează şi instanţa de fond, că scopul desfăşurării acestor activităţi a fost cel de susţinere a puterii totalitar comuniste.
Cât priveşte natura şi importanţa muncii desfăşurate de recurent în contextul istoric al perioadei în discuţie, precum şi conţinutul documentelor întocmite în cadrul atribuţiilor de serviciu conform ordinelor şi regulamentelor în vigoare, Înalta Curte remarcă faptul că, în preambulul OUG nr. 24/2008, s-a definit scopul reglementării ca fiind „continuarea, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităţilor exercitate de regimul comunist" care a desfăşurat, în special prin intermediul Securităţii, „o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, a drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale". Curtea Constituţională a reţinut consecvent în jurisprudenţa sa că „deconspirarea Securităţii, prin consemnarea publică a abuzurilor … contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti" şi că „scopul ordonanţei răspunde unor exigenţe politice ale societăţii româneşti şi dreptului la informaţie consacrat prin art. 31 din Constituţia României".
În realitate, recurentul-pârât, în calitate de ofiţer al Securităţii, a desfăşurat o serie de acţiuni informativ operative asupra unor persoane, urmărite pentru legături cu cetăţenii străini cât şi pentru activitate ostilă şi comentarii tendenţioase la adresa ţării, fiindu-le astfel îngrădit dreptul la a se manifesta şi exprima liber conform propriilor conştiinţe şi dreptul la viaţa privată prin interceptarea convorbirilor telefonice.
Cât priveşte critica referitoare la lipsa de rol activ a instanţei de fond, se constată de asemenea netemeinicia acesteia.
Înscrisurile existente la dosar şi Nota de Constatare nr. S/ DI/2597 din 27 august 2009 emise de C.N.S.A.S. – D.I. au fost suficient de convingătoare, urmare analizării acestora instanţa de fond concluzionând în mod corect asupra calităţii de lucrător al Securităţii în privinţa recurentului-pârât.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Toate considerentele expuse la pct. II.1 al deciziei converg către concluzia că sentinţa fondului este legală.
Ca urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se va respinge recursul de faţă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul V.M. împotriva sentinţei nr. 1740 din 16 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1783/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 1796/2011. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
