ICCJ. Decizia nr. 1834/2011. Contencios. Anulare act emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1834/2011
Dosar nr. 1580/46/2009
Şedinţa publică de la 29 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC M.T. SRL Băile Olăneşti a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului anularea deciziei din 25 noiembrie 2009, emisă de acesta şi exonerarea de la plata amenzii aplicate, iar în subsidiar modificarea cuantumului sancţiunii, din amendă în avertisment.
A mai solicitat reclamanta ca în baza art. 15 Legea nr. 554/2004, să fie dispusă suspendarea executării actului administrativ, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, cerere asupra căreia, pe parcursul soluţionării acesteia, nu a stăruit.
În motivarea acţiunii reclamanta a susţinut că prin decizia amintită a fost sancţionată cu amendă în sumă de 75.000 RON, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi alin. (2) Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 1 şi art. 8 Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 853/2009 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României.
S-a mai arătat că la data de 22 noiembrie 2009, în cadrul emisiunii „Criterii politice" difuzată de Televiziunea V. aparţinând acesteia, au fost încălcate normele audiovizualului referitoare la dreptul la propria imagine şi demnitatea persoanei, a fost nerespectat principiul „audiatur et altera pars" şi s-au exprimat comentarii cu caracter electoral, în ziua scrutinului, contrar dispoziţiilor privind desfăşurarea campaniei electorale în audiovizual.
Reclamanta a mai precizat că decizia atacată este nelegală şi netemeinică, iar în subsidiar sancţiunea aplicată este mult prea severă faţă de pretinsa încălcare a legii
S-a susţinut de asemenea că intimatul a procedat la sancţionarea societăţii, fără a respecta condiţia prealabilă, obligatorie, a somaţiei prevăzută de art. 91 alin. (2) Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, a cărui încălcare determină nelegalitatea deciziei.
Prin sentinţa nr. 114/F-C din 26 mai 2010, Curtea de Apel Piteşti, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC M.T. SRL.
S-a reţinut că în cauză a fost încălcat dreptul la propria imagine al persoanelor vizate de înregistrarea audio prezentată de Televiziunea V. cărora li s-a imputat încercarea de fraudă electorală (art. 42 alin. (1) Codul audiovizualului), nefiind respectat principiul „audiatur et altera pars" (art. 42 alin. (2) Codul audiovizualului).
Din această perspectivă, a apreciat instanţa de fond că moderatorul emisiunii avea obligaţia de a solicita şi prezenta pe post opinia persoanelor la care s-a referit, în vederea asigurării şi protecţiei dreptului lor la imagine şi demnitate, însă nu a făcut acest lucru.
În conţinutul plângerii formulate, precum şi cu prilejul soluţionării acesteia, reclamanta a susţinut nedovedit, că a încercat telefonic să ia legătura cu persoanele respective, dar nu au răspuns demersurilor sale.
În acest sens, a încercat să administreze proba cu martori, angajaţi ai postului de televiziune, pe care instanţa a apreciat-o ca neconcludentă, pentru că avea la îndemână posibilitatea prezentării desfăşurătorului apelurilor telefonice din data de 22 noiembrie 2009.
Astfel, a apreciat Curtea că exprimarea unor comentarii cu conţinut electoral, în ziua scrutinului pentru alegerea Preşedintelui, în chiar perioada desfăşurării acestuia, contravine şi dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 8 din Decizia nr. 853/2009.
În consecinţă, s-a reţinut că reclamanta a săvârşit faptele pentru care a fost sancţionată, iar decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 15 Legea audiovizualului, neexistând nici un motiv de nelegalitate a acesteia.
În privinţa nemotivării actului atacat s-a arătat, că acesta a fost în detaliu motivat în fapt şi în drept, indicarea căii de atac a termenului de contestare şi a instanţei competente, nefiind prevăzute sub o sancţiune anume de lege, iar reclamanta nu a suferit nici o vătămare, pentru că s-a adresat instanţei competente.
De asemenea a mai reţinut Curtea că Legea audiovizualului obligă prin art. 91 alin. (3), somarea publică prealabilă. Această dispoziţie a fost respectată de asemenea în cauză, pentru că postul de televiziune V. a mai fost sancţionat în perioada 2008-2009 cu somaţii, pentru încălcarea aceloraşi prevederi legale, potrivit actelor depuse la dosar.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Piteşti a declarat recurs SC M.T. SRL.
În motivarea recursului formulat, recurenta-reclamantă critică sentinţa atacată susţinând în esenţă că în mod greşit instanţa de fond a apreciat ca fiind motivat actul administrativ atacat, deşi în cuprinsul acestuia nu a fost precizată calea de atac, termenul şi instanţa competentă.
Totodată, recurenta a susţinut că instanţa nu a respectat principiul rolului activ, respingând proba cu martori solicitată şi nici nu a uzat de posibilitatea prezentării desfăşurătorului apelurilor telefonice din data de 22 noiembrie 2009 pentru a se edifica cu privire la corectitudinea actului electoral, iar în ceea ce priveşte fapta reţinută prin decizia de sancţionare emisă de intimat, recurenta a susţinut că nu reprezintă o încălcare a prevederilor art. 8 din legea electorală.
Intimatul Consiliul Naţional al Audiovizualului a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii pronunţare de instanţa de fond susţinând că decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale iar criticile recurentei sunt nefondate, neavând legătură cu motivele de recurs cuprinse la art. 304 C. proc. civ..
Analizând sentinţa atacată în raport de criticile formulate, cu dispoziţiile legale incidente în cauză cât şi în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins pentru considerentele următoare.
Astfel, în ceea ce priveşte criticile recurentei cu privire la nelegalitatea actului contestat ca urmare a neprecizării căii de atac, a termenului de constatare precum şi a instanţei competente, Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate întrucât deciziile de sancţionare emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului, reprezintă acte administrative de autoritate ale căror condiţii de formă şi fond sunt reglementate de dispoziţiile Legii nr. 504/2002, derogând de la dreptul comun în materie contravenţională prevăzut de O.G. nr. 2/2001.
Astfel fiind, lipsa acestor elemente nu reprezintă o cauză de nulitate a actului administrativ, aceste condiţii de formă fiind prevăzute de dispoziţiile art. 93 şi 94 Legea nr. 504/2002 modificată şi republicată.
În ceea ce priveşte susţinerile recurentei cu privire la neadmiterea probei cu martori solicitate, Curtea le apreciază ca fiind nefondate, instanţa de fond respingând această probă ca nefiind concludentă soluţionării cauzei, întrucât motivul sancţionării recurentei-reclamante a fost determinat de încălcarea dispoziţiilor privind dreptul la imagine al persoanei, respectiv pentru încălcarea obligaţiei legale de a solicita anterior difuzării înregistrării respective, un punct de vedere al persoanelor în cauză, şi nici nu le-a asigurat acestora posibilitatea de a-şi exprima opinia, cu privire la faptele imputate, ceea ce reprezintă „o încălcare a principiului „audiatur et altera pars" prevăzut de dispoziţiile art. 42 alin. (2) Codul audiovizualului.
Nici criticile recurentei cu privire la faptul că art. 8 din Decizia nr. 853/2009 nu a fost încălcat, întrucât mesajul recurentei avea drept scop evitarea unei fraude electorale, nu pot fi reţinute, întrucât desfăşurarea materialului înregistrat a fost de natură a influenţa opinia publică, chiar dacă înregistrarea respectivă nu reprezintă un mesaj cu caracter electoral stricto sensu, având în vedere că acesta viza reprezentanţii unor partide care aveau candidaţi în alegeri iar informaţiile respective au fost difuzate în data de 22 noiembrie 2009, respectiv ziua primului tur al scrutinului prezidenţial.
În ceea ce priveşte cererea formulată de recurentă în subsidiar vizând schimbarea sancţiunii aplicate din amendă în avertisment, aceasta nu poate fi primită, având în vedere faptul că dispoziţiile legii audiovizualului nu prevăd o astfel de sancţiune, dispoziţiile art. 90 şi 91 reglementând doar „somaţia publică” sau „amenda” iar, pe de altă parte, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, sancţiunea a fost aplicată recurentei cu respectarea criteriilor legale de individualizare prevăzute de art. 90 alin .4 din lege, care includ şi sancţiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an.
Având în vedere toate aceste considerente Înalta Curte constată neîntrunirea motivelor de recurs şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, va respinge recursul formulat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC M.T. SRL SRL împotriva sentinţei nr. 114/F-C din 26 mai 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1833/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1836/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
