ICCJ. Decizia nr. 1923/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1923/2011
Dosar nr. 357/208/2010
Şedinţa de la 31 martie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia primei instanţe.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeş, reclamanţii P.M. şi P.I.A. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii SC A.I. SA, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiilor Bucureşti, SC T. SA, G.Z., G.M., G.I. şi M.G., constatarea nulităţii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, eliberat la data de 28 ianuarie 1998 cu privire la suprafaţa de 2034 mp, teren înscris în CF XX Iablaniţa actualmente CF YY Iablaniţa; sistarea CF YY Iablaniţa provenită din conversia pe hârtie a CF XX Iablaniţa ca rămasă fără obiect; constatarea nulităţii absolute parţiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 1999 eliberat în favoarea SC T. SA cu privire la suprafaţa de 1202 mp, teren ocupat din proprietatea reclamanţilor şi cuprinsă în CF vechi ZZ Iablaniţa convertit în noul CF electronic QQ Iablaniţa şi a actelor subsecvente încheiate cu pârâţii şi între pârâţii- persoane fizice G.Z. şi G.M., respectiv dintre aceştia şi G.I. şi M.G..
Prin sentinţa civilă nr. 1935 din 4 octombrie 2010, Judecătoria Caransebeş, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată în cauză de către pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Caransebeş s-a raportat la dispoziţiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., coroborat cu art. 10 Legea nr. 554/2004, reţinând că certificatul de atestare a dreptului de proprietate este un act administrativ, iar autoritatea emitentă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - este o autoritate publică centrală, drept pentru care soluţionarea cauzei este de competenţa Curţii de Apel Timişoara.
2. Soluţia celei de-a doua instanţe.
Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din data de 2 decembrie 2010, a dispus disjungerea primelor două capete de cerere referitoare la anularea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 28 ianuarie 1998, respectiv din 1999.
În consecinţă, instanţa a stabilit că litigiul dedus judecăţii are ca obiect anularea CF YY Iablaniţa şi anularea tuturor actelor subsecvente înscrierii în CF a dreptului de proprietate atestat prin certificatul din 1999.
Prin sentinţa civilă nr. 32 din 25 ianuarie 2011, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de către reclamanţi şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Caransebeş, reţinând, în esenţă, că obiectul judecăţii nu priveşte acte administrative emise de autorităţi publice, iar temeiul de drept al cererii de chemare în judecată îl reprezintă normele Legii 7/1996 şi ale C. civ..
Constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Timişoara, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Având în vedere dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş.
Astfel, aşa cum s-a arătat deja, mai sus, prin Încheierea din data de 2 decembrie 2010, Curtea de apel a disjuns cele două capete ale acţiunii care îi atrăgeau competenţa materială în raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) Legea nr. 554/2004, formând un dosar separat de cel de faţă, reţinându-l pentru soluţionare.
În ceea ce priveşte cauza de faţă, litigiul dintre părţi se poartă pentru:
- anularea cărţii funciare YY Iablaniţa deschisă în urma emiteri certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 28 ianuarie 1998;
- anularea tuturor actelor subsecvente înscrierii în CF a dreptului de proprietate atestat prin certificatul din 1999;
- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel fiind, în raport cu dispoziţiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., rezultă că Judecătoria Caransebeş este competentă să soluţioneze litigiul care face obiectul dosarului de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe P.M. şi P.I.A. şi pe SC A.I. SA, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiilor Bucureşti, SC T. SA Arad, G.Z., G.M., G.I. şi M.G., în favoarea Judecătoriei Caransebeş.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1918/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1929/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
---|