ICCJ. Decizia nr. 2429/2011. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2429/2011
Dosar nr. 9689/1/2010
Şedinţa publică de la 29 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura derulată în cauză
Prin acţiunea formulată, reclamanta Asociaţia G. Satu Mare a chemat în judecată pe pârâtul Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică Bucureşti, solicitând obligarea pârâtului la radierea numelui de domeniu XXX.ro, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în cursul lunii ianuarie 2008 membrii Asociaţiei G. i-au făcut cunoscut faptul că le sunt lezate drepturile şi interesele legitime prin existenţa în cadrul zonei domeniilor.ro a unei pagini de internet înregistrată sub titulatura de „XXX.ro"; i s-a învederat că în cadrul acestui domeniu funcţionează „Bursa Română de Creanţe", la adresa respectivă fiind comercializate prezumtive creanţe, care pot fi licitate de orice persoană, lipsind însă elementele de identificare ale titularului domeniului XXX.ro, nefiind menţionată nici o adresă ori număr de înregistrare în Registrul Comerţului, lipsind orice precizări privind sediul/domiciliul, codul de identificare fiscală, numărul de fax sau de telefon al prezumtivei „Burse Române de Creanţe". Drept urmare, reclamanta s-a adresat Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică, autoritate competentă în înregistrarea şi administrarea domeniilor din zona .ro, cu solicitarea de a dispune anularea domeniului XXX.ro, iar pârâtul i-a comunicat refuzul său în soluţionarea cererii la data de 08 februarie 2008.
Reclamanta a arătat că sunt întrunite condiţiile cerute de lege şi Regulamentul de Înregistrare al Domeniilor .ro privind anularea domeniului XXX.ro şi a solicitat instanţei obligarea pârâtului la anularea acestuia.
Prin sentinţa nr. 107/CA/2008-PI din 9 iunie 2008, Curtea de Apel Oradea, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia G., împotriva pârâtului Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică, fără cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 113 din 14 ianuarie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a admis recursul declarat de reclamanta Asociaţia G. împotriva sentinţei nr. 107/CA/2008-PI din 9 iunie 2009 a Curţii de Apel Oradea, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecare.
În rejudecare, prin sentinţa nr. 249/CA din 14 decembrie 2009, Curtea de Apel Oradea, a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi şi-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia nr. 2591 din 18 mai 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a admis recursul şi a casat sentinţa nr. 249/CA/2009 a Curţii de Apel Oradea, cu trimitere spre competentă soluţionare aceleiaşi instanţe.
2. Hotărârea Curţii de apel
Prin sentinţa civilă nr. 281/CA/20 octombrie 2010 Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia G., în contradictoriu cu pârâtul Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că potrivit prevederilor de la pct. 19 din Regulile pentru înregistrarea numelor de domenii şi subdomenii din YYY.ro „cel care înregistrează domeniul îşi asumă întreaga responsabilitate privind datele completate în formularul online. Trimiterea formularului online constituie o garanţie pentru ROTLD că solicitantul are dreptul să folosească numele şi domeniul trimis".
S-a mai reţinut că prevederile de la pct. 34 sunt în sensul că „registrul ROTLD poate anula sau suspenda un nume de domeniu: dacă numele este administrat într-un mod ce dăunează funcţionarea DNS-ului; dacă datele pe baza cărora s-a înregistrat domeniul s-au schimbat - de exemplu, organizaţia ce a înregistrat domeniul nu mai există sau datele de contact au fost modificate în date false; dacă ROTLD este sesizat că numele de domeniu este folosit într-un mod ce produce confuzie printre utilizatorii de Internet; dacă ROTLD este informat despre o acţiune ilegală, referitoare la acel nume de domeniu; dacă există o încercare de a revinde numele de domeniu respectiv; în cazul unui conflict între părţi, până la rezolvarea disputei; dacă utilizarea acelui nume de domeniu creează confuzie pentru alţi utilizatori de Internet; dacă ROTLD consideră că ar putea avea loc unul din cazurile expuse mai sus".
Din probatoriul administrat în cauză, instanţa a constatat că reclamanta nu a produs nici o probă pentru dovedirea faptului că datele pe baza cărora s-a înregistrat domeniul s-au schimbat, că numele de domeniu este folosit într-un mod ce produce confuzie printre utilizatorii de internet, situaţie în care nu subzistă nici unul din cazurile prevăzute de pct. 34 pentru anularea acestui domeniu, astfel că nu sunt incidente în speţă dispoziţiile legale invocate de reclamantă, motiv pentru care a respins ca nefondată acţiunea.
3. Recursul declarat de Asociaţia G. Satu Mare
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs reclamanta Asociaţia G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivele de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ..
Recurenta susţine, în esenţă, că prima instanţă nu a avut rol activ şi nu a consultat direct pagina web XXX.ro pentru a constata realitatea motivelor acţiunii. Consideră că domeniul în discuţie creează confuzie iar activitatea desfăşurată de proprietari contravine Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic.
II.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, precum şi sub toate aspectele în baza art. 3041 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Recurenta-reclamantă Asociaţia G., persoană juridică nonprofit de naţionalitate română a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune judiciară având ca obiect radierea numelui de domeniu „XXX.ro”, invocând refuzul nejustificat al intimatului-pârât Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică Bucureşti de a le rezolva favorabil această solicitare.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
„ Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”.
În cauza de faţă, recurenta-reclamantă nu a probat existenţa unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim, din motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată rezultând mai degrabă rolul preventiv al demersului judiciar, în vederea evitării creării unor confuzii printre utilizatorii de internet.
Or, în lipsa unei vătămări concrete recurenta nu poate pretinde intimatului-pârât să întreprindă măsura administrativă solicitată, cu atât mai mult cu cât beneficiarul domeniului în discuţie nici nu a fost chemat în judecată.
Pe de altă parte, recurenta-reclamantă nu a indicat dacă acţionează în numele membrilor săi şi dacă are o atare abilitare, în numele persoanei juridice înseşi ori dacă este un organism social interesat în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.
Nu în ultimul rând, invocarea unui interes legitim public rămâne fără eficienţă în cauza de faţă în raport de prevederea cuprinsă în art. 8 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, câtă vreme aceasta are un caracter subsidiar, „în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat”.
Conchizând, Înalta Curte reţine că soluţia de respingere a acţiunii ca nefondată este legală, nefiind identificate motive care să antreneze o altă rezolvare dar motivarea va fi substituită cu prezentele considerente.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse la pct. 11.1, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul de faţă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Asociaţia G. Satu Mare împotriva sentinţei nr. 281/CA/2010 din 20 octombrie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2428/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2430/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
