ICCJ. Decizia nr. 243/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 243/2011
Dosar nr. 8001/2/2009
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul R.C.A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice; Guvernul României prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu handicap şi Prefectura judeţului Dolj prin Prefect, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora la adoptarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să se modifice cuantumul ajutorului acordat persoanelor cu handicap.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că ajutorul persoanelor cu handicap nu a fost modificat şi nu asigură un mijloc de existenţă decent pentru aceste persoane.
În privinţa plângerii prealabile s-a menţionat că au fost respectate prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 faţă de toate autorităţile pârâte.
La data de 28 ianuarie 2010 reclamantul a formulat precizare la acţiune, în sensul că a solicitat obligarea pârâţilor să ia măsuri urgente pentru anularea actului administrativ ce reglementează în prezent cuantumul ajutorului acordat persoanelor cu handicap şi iniţierea unui act care să reglementeze situaţia deosebit de grea a acestei categorii de persoane.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile şi excepţia de netimbrare a cererii de chemare în judecată.
Guvernul României a formulat de asemenea întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia lipsei capacităţii juridice a Guvernului solicitând respingerea acţiunii faţă de Guvernul României, ca inadmisibilă.
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 1269 din 11 martie 2010 a respins excepţia de netimbrare şi excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a respins excepţia lipsei procedurii prealabile şi excepţia lipsei capacităţii juridice civile invocată de Guvernul României şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
A respins acţiunea precizată a reclamantului R.C.A. ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele considerente:
1. Excepţia de netimbrare este neîntemeiată întrucât acţiunea dedusă judecăţii este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar potrivit art. 15 lit. e din Legea nr. 146/1997.
2. Excepţia lipsei procedurii prealabile este de asemenea neîntemeiată având în vedere că reclamantul a respectat dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, depunând, în acest sens, la dosar înscrisuri doveditoare.
3. Excepţia lipsei capacităţii juridice civile a Guvernului României este neîntemeiată, litigiul dedus judecăţii fiind de contencios administrativ, astfel că nu poate fi pusă în discuţie capacitatea juridică civilă a Guvernului, ci capacitatea de drept administrativ a acesteia.
4. Neîntemeiată este şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, dat fiind faptul că se invoca de către reclamant refuzul nejustificat de soluţionare a cererilor sale în raport cu adresele de răspuns comunicate de această autoritate.
5. În ceea ce priveşte fondul cererii, prima instanţă a reţinut că este neîntemeiată în raport cu faptul că pentru anul 2009 cuantumul drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap a fost actualizat prin HG nr. 1665/2008, astfel că refuzul autorităţilor pârâte nu reprezintă un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul R.C.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că refuzul pârâţilor de a emite un act administrativ prin care să se dispună modificarea cuantumului drepturilor persoanelor cu handicap, în cursul anului 2009, nu constituie un refuz nejustificat în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În fapt, susţine recurentul-reclamant, el a cerut obligarea Guvernului României la emiterea unei Hotărâri de Guvern în sensul actualizării drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap, conform dispoziţiilor art. 58 alin. (13) din Legea nr. 448/2006, fiind iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern în acest sens de către Ministerul Muncii şi Egalităţii de Şanse.
Mai susţine recurentul - reclamant că deşi instanţa de fond a respins acţiunea cu motivarea că reactualizarea drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap s-a făcut prin HG nr. 1665/2008 prin intermediul Ministerului Muncii şi Egalităţii de Şanse, la dosarul cauzei nu există această dovadă.
Intimatul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.
Astfel cum corect a reţinut şi instanţa de fond, cuantumul prestaţiilor sociale de care beneficiază adulţii cu handicap este prevăzut în Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.58 alin. 4) din Lege precizând acest cuantum pe fiecare categorie de handicap.
Potrivit art. 58 alin. 13) din acelaşi act normativ, cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin Hotărâre a Guvernului.
În cursul anului 2009 recurentul-reclamant a adresat intimaţilor-pârâţi mai multe solicitări pentru modificarea cuantumului drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap, acesta fiind nemulţumit de cuantumul prestărilor sociale prevăzute de lege.
Dar fiind că prin HG nr. 1665/2008, urmare proiectului iniţiat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, cuantumul drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap pentru anul 2009 a fost actualizat, în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea recurentului reclamant, constatând că în cauză nu ne aflăm în situaţia unui refuz nejustificat din partea intimaţilor pârâţi, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. i) din Lege nr. 554/2004.
Pentru anul 2010, din adresa nr. 335/13 ianuarie 2010 emisă către Ministru de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, rezultă că s-a solicitat Ministrului Muncii să iniţieze un proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea cuantumului prestaţiilor sociale prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap republicată.
Deci, atâta timp cât pentru anul 2009, anul în care recurentul-reclamant a făcut numeroase memorii către intimaţii pârâţi, a fost emisă HG nr. 1665/2008 de actualizare a drepturilor persoanelor cu handicap, iar pentru anul 2010 s-au făcut demersurile necesare de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru iniţierea proiectului de Hotărâre de Guvern pentru actualizarea cuantumului acestor prestaţii sociale, este cert că nu ne aflăm în faţa unui refuz nejustificat din partea intimaţilor pentru emiterea actului administrativ solicitat şi ca o consecinţă acţiunea recurentului-reclamant apare ca neîntemeiată, astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.
Pentru toate aceste considerente recursul formulat de reclamant se priveşte ca nefondat şi urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.C.A. împotriva Sentinţei civile nr. 1269 din 11 martie 2010 Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 242/2011. Contencios. Contestaţie la... | ICCJ. Decizia nr. 247/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
