ICCJ. Decizia nr. 2808/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2808/2011
Dosar nr. 757/35/2010
Şedinţa publică de Ia 17 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 15250 din 8 iunie 2010 emisă de pârâtă şi obligarea intimatei la recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că i s-a respins de către Comisia de Aplicare a Legii nr. 189/2000, cererea de recunoaştere a calităţii de refugiat, reţinându-se că nu era născut la data strămutării părinţilor săi şi nu se încadrează în dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa nr. 259/CA- PI din 27 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea reclamantului L.N., a anulat Hotărârea nr. 15250 din 08 iunie 20010 emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din extrasul din 29 septembrie 2004 emis de Ahivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Bihor rezultă că tatăl reclamantului L.I., figurează înregistrat anterior date de 18 mai 1942 în Indexul cu evidenţa refugiaţilor români din Ungaria, având numărul fişei 2491, iar din declaraţiile notariale ale martorilor P.P. şi P.D. s-a reţinut că petentul s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi părinţii reclamantului care s-au refugiat din localitatea L. -Bihor, în localitatea S.R., judeţul Arad.
A mai reţinut prima instanţă că reclamantul s-a născut în localitatea de refugiu a părinţilor săi la data de 1 decembrie 1941, iar din interpretarea teleologică a prevederilor Legii nr. 189/2000 rezultă că scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate din motive etnice, în această categorie intrând şi copiii născuţi în refugiu, asupra cărora s-au răsfrânt toate consecinţele nefavorabile care au decurs din refugiul părinţilor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Bihor criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză.
Se susţine, în esenţă, că reclamantul nu era născut la momentul refugiului părinţilor săi, neavând deci capacitate juridică la data strămutării şi nici un domiciliu într-o localitate de unde să fi fost strămutat sau refugiat, astfel încât nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de OG 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Aşadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat şi rezultă din dovezile administrate că reclamantul s-a născut la data de 1 decembrie 1941, în localitatea S.R., judeţul Arad, după ce, în anul 1940 - în urma Dictatului de la Viena- părinţii săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, aflată în judeţul Bihor.
Pe de altă parte, cu înscrisul oficial emis de Arhivele Naţionale -Direcţia Judeţeană Bihor şi depus la dosar, reclamantul a făcut dovada certă a refugiului părinţilor săi, aspect neconstestat de autoritatea pârâtă.
Fiind născut în perioada refugiului părinţilor săi, reclamantul a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat şi beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, şi, în consecinţă, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.
Prin urmare, în acord cu prevederile Legii nr. 189/2000 reclamantul are calitatea de refugiat pentru perioada 1 decembrie 1941 - 6 martie 1945, drepturile urmând a i se acorda de la data de 1 a lunii următoare depunerii cererii la comisie, respectiv 1 octombrie 2010.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, împotriva sentinţei civile nr. 259/CA - P.I. din 27 septembrie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2797/2011. Contencios. Litigii Curtea de... | ICCJ. Decizia nr. 2810/2011. Contencios → |
|---|
