ICCJ. Decizia nr. 2882/2011. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2882/2011
Dosar nr. l 1826/2/2009
Şedinţa publică din 19 mai 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2845 din 14 iunie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.N., în contradictoriu cu pârâtul B.N., şi a constatat calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa acestuia.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de judecată a reţinut, în esenţă, că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul, care ulterior a decedat, recursul fiind continuat de moştenitoarele sale B.M.A. şi B.B.N.A. care, în această calitate, au fost introduse în cauză.
Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., invocându-se motivul potrivit căruia hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., întrucât prima instanţă a judecat cauza în lipsa pârâtului, care nu a fost citat la adresa domiciliului său.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru motive de nelegalitate, când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) din acelaşi cod.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurentul - pârât a lipsit la ambele termene de judecată acordate de instanţa de fond, fiind citat la o altă adresă decât cea de la domiciliul acestuia, situat în localitatea Timişoara, str. Traian Lalescu, aşa cum reiese din actul de identitate depus la dosarul de recurs.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 85 C. proc. civ., „Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor".
De asemenea, potrivit prevederilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
Faţă de dispoziţiile legale citate, rezultă că, în cauză, procedând la judecarea pricinii în lipsa pârâtului, care nu a fost citat la adresa domiciliului său, prin hotărârea pronunţată, instanţa de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., producând pârâtului o vătămare evidentă, întrucât acesta nu a avut posibilitatea să participe la judecată şi să-şi formuleze apărarea, contrar principiilor fundamentale procesuale ale contradictorialităţii şi dreptului la apărare.
Instanţa de fond a pronunţat, aşadar, o hotărâre nelegală, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., urmând a fi admis recursul, casată sentinţa atacată şi, în temeiul art. 313 teza I-a C. proc. civ., trimisă cauza la aceeaşi instanţă, spre rejudecare.
În ceea ce priveşte susţinerea intimatului, potrivit căreia nu ar mai exista interes pentru judecarea recursului, faţă de împrejurarea că recurentul a decedat, Curtea reţine că este neîntemeiată, întrucât moştenitoarele recurentului au interesul stabilirii pe cale judecătorească a adevărului cu privire la atitudinea pe care autorul lor a avut-o în perioada cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în raport cu prevederile OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu atât mai mult cu cât, aşa cum s-a arătat, acesta a fost lipsit de dreptul la apărare în faţa instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul B.N. împotriva sentinţei nr. 2845 din 14 iunie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 2878/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2890/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
---|