ICCJ. Decizia nr. 3544/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3544/2011
Dosar nr. 1937/54/2009
Şedinţa publică din 17 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul B.L.M., în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu handicap şi Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Gorj, a formulat contestaţie împotriva deciziei de încadrare în grad de handicap din 07 ianuarie 2009 şi a certificatului de încadrare în grad de handicap din 19 august 2008.
Prin sentinţa civilă nr. 66 din 11 februarie 2010 Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a avut în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală din 20 octombrie 2009 potrivit cărora nu sunt afectate funcţiile ventilatorii pulmonare, precum şi concluziile anchetei sociale din 07 iulie 2008 întocmită de Primăria Baia de Fier, jud. Gorj, din care rezultă că reclamantul nu prezintă tulburări de postură, motorii şi locomotorii.
Astfel fiind, Curtea de Apel a constatat că afecţiunile reclamantului nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P., iar certificatul din 19 august 2008 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Gorj, cuprinzând soluţia de neîncadrare în grad de handicap, şi Decizia din 07 ianuarie 2009 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, sunt legale şi temeinice.
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul B.L.M. la data de 31 martie 2010, a formulat declaraţie de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nul.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Cererea de recurs formulată iniţial la 31 martie 2010 nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Potrivit acestor dispoziţii: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor în care instanţa de recurs ar putea reţine din oficiu motive de casare de ordine publică”.
Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanţă.
Astfel fiind, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (1) şi (2) şi art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină şi nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de B.L.M. împotriva sentinţei civile nr. 66 din 11 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3526/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3550/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
