ICCJ. Decizia nr. 3517/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3517/2011
Dosar nr. 15/109/2010
Şedinţa publică din 16 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 208/F-CONT din 24 septembrie 2010 Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială și de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1155/109/2009, cerere formulată de Garda Financiară, Secţia Judeţeană Argeş, în contradictoriu cu intimata SC A. SRL.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanța a reţinut următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Or, în cauză, împotriva sentinţei civile nr. 1464/2008 a Judecătoriei Câmpulung, a fost admis recursul revizuentei, prin Decizia civilă nr. 658/RC din 06 noiembrie 2008 din Dosarul nr. 1188/205/2008, decizie care a fost desfiinţată prin Decizia nr. 633/RC din 14 octombrie 2009 a Tribunalului Argeş, urmare a admiterii contestaţiei în anulare formulată de SC A. SRL, iar în rejudecarea recursului împotriva aceleiaşi sentinţe (nr. 1464 din 24 iunie 2008), a fost pronunţată de Tribunalul Argeş Decizia nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, în Dosarul nr. 1155/109/2009.
Prin urmare, instanţa a reţinut că, deşi numărul de dosar în care a fost pronunţată a doua decizie, nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, împotriva aceleiaşi sentinţe (Dosar nr. 1155/109/2009) este diferit de cel în care a fost pronunţată prima decizie, nr. 658 din 06 noiembrie 2008 (Dosar nr. 1188/205/2008), o asemenea situaţie este determinată de înregistrarea separată a cererii de contestaţie în anulare, iar nu a aceleaşi plângeri.
Instanţa a apreciat astfel că, urmare a desfiinţării deciziei nr. 658/RC din 06 noiembrie 2008 prin Decizia nr. 633/RC din 14 octombrie 2009 şi a pronunţării deciziei nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, nu se poate susţine că există două hotărâri, prima fiind nulă, iar a doua fiind posibilă tocmai urmare a anulării.
Or, în această situaţie lipseşte chiar prima cerinţă pentru exercitarea cererii de revizuire în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., anume existenţa a două hotărâri definitive potrivnice.
Ca atare, constatând că situaţia de speţă nu se încadrează în ipoteza art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în temeiul art. 326 C. proc. civ., instanţa a respins cererea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuenta Garda Financiară, Secţia Judeţeană Argeş, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se arată că hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, deoarece în mod netemeinic şi nelegal instanţa de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr. 816/RC din 02 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1155/109/2009.
Recurenta arată că instanţa învestită cu cererea de revizuire nu a observat că au existat două contestaţii în anulare împotriva aceleiaşi hotărâri (nr. 658 din 06 noiembrie 2008), prima contestaţie în anulare în Dosarul nr. 4199/109/2008, soluţionată prin Decizia nr. 221/RC din 26 februarie 2009, iar cea de a doua contestaţie în anulare, în Dosarul nr. 1155/205/2008, soluţionată prin Decizia nr. 633/RC din 14 octombrie 2009; că urmare a celei de a doua contestaţii în anulare - inadmisibilă fiind - s-a pronunţat o altă hotărâre (nr. 816/RC din 12 decembrie 2009), cele două hotărâri de recurs fiind pronunţate în dosare diferite (prima în Dosarul nr. 1188/205/2008, iar a doua în Dosarul nr. 1155/205/2008); că cele două hotărâri definitive (prima nr. 658 din 06 noiembrie 2008 - admite recursul G.F., iar cea de a doua, nr. 816 din 02 decembrie 2009, respinge recursul G.F.) sunt potrivnice; că sunt date de instanţe de acelaşi grad - Tribunalul Argeş - în una şi aceeaşi pricină - plângere contravenţională, între aceleaşi persoane - SC A. SRL şi Garda Financiară, Secţia Argeş, având aceeaşi calitate, petentă şi intimată.
Recurenta solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei nr. 208/F-CONT din 24 septembrie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, iar, pe fond, admiterea cererii de revizuire şi anularea celei din urmă hotărâre nr. 816/RC din 02 decembrie 2009 a Tribunalului Argeş şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei nr. 658/RC din 06 noiembrie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 1188/205/2008.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Instanţa de control judiciar constată că în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 304 sau art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.
Astfel, Înalta Curte are în vedere faptul că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care urmăreşte îndreptarea erorilor de fapt şi respectiv retractarea hotărârii în care starea de fapt stabilită nu corespunde adevărului obiectiv, putând fi exercitată pentru motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate (…)”.
Pentru admiterea cererii de revizuire în acest caz, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa a două hotărâri definitive potrivnice, pronunţate în dosare diferite, în una şi aceeaşi pricină (ceea ce presupune triplă identitate de părţi, obiect şi cauză), în al doilea proces să nu se invocat excepţia puterii de lucru judecat şi să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.
Curtea de Apel Piteşti a reţinut corect situaţia de fapt şi de drept respectiv faptul că în cauză, împotriva sentinţei civile nr. 1464/2008 a Judecătoriei Câmpulung a fost admis recursul revizuentei prin Decizia civilă nr. 658/RC din 06 noiembrie 2008 din Dosarul nr. 1188/205/2008, decizie care a fost desfiinţată prin Decizia nr. 633/RC din 14 octombrie 2009 a Tribunalului Argeş, urmare a admiterii contestaţiei în anulare formulată de SC A. SRL, iar în rejudecarea recursului împotriva aceleiaşi sentinţe (nr. 1464 din 24 iunie 2008), a fost pronunţată de Tribunalul Argeş Decizia nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, în Dosarul nr. 1155/109/2009.
Prin urmare, în mod corect a apreciat Curtea de apel că, deşi numărul de dosar în care a fost pronunţată a doua decizie, nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, împotriva aceleiaşi sentinţe (Dosar nr. 1155/109/2009) este diferit de cel în care a fost pronunţată prima decizie, nr. 658 din 06 noiembrie 2008 (Dosar nr. 1188/205/2008), o asemenea situaţie este determinată de înregistrarea separată a cererii de contestaţie în anulare, iar nu a aceleaşi plângeri, precum şi faptul că urmare a desfiinţării deciziei nr. 658/RC din 06 noiembrie 2008 prin Decizia nr. 633/RC din 14 octombrie 2009 şi a pronunţării deciziei nr. 816/RC din 02 decembrie 2009, nu se poate susţine că există două hotărâri, prima fiind nulă, iar a doua fiind posibilă tocmai ca urmare a anulării.
Înalta Curte constată că instanţa investită cu soluţionarea cererii de revizuire a reţinut în mod corect că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile pentru admisibilitatea cererii de revizuire, deoarece hotărârile invocate a fi contrare nu au fost pronunţate în cauze/dosare diferite, ele fiind date în aceeaşi cauză, dar pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac folosite de părţi, astfel că în raport de dispoziţiile art. 326 C. proc. civ. a respins cererea ca inadmisibilă.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar hotărârea Curţii de Apel Piteşti este temeinică şi legală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Garda Financiară, Secţia Judeţeană Argeş, împotriva sentinţei nr. 208/F-CONT din 24 septembrie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială și de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3516/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3519/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
