ICCJ. Decizia nr. 3891/2011. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la data de 20 mai 2010, reclamanta M.E. a chemat în judecată A.N.R.P. - C.C.S.D., solicitând obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilul situat în Cluj - Napoca, precum și la plata de penalități de 100 RON/zi de întârziere.
în motivarea cererii, reclamanta învederat că imobilul revendicat a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1994, fără plată, fiind ulterior înstrăinat chiriașilor, prin dispoziția din 20 martie 2006 a Primarului municipiului Cluj - Napoca propunându-se acordarea de despăgubiri.
Reclamanta a mai arătat că valoarea imobilului a fost stabilită prin sentința civilă nr. 366 din 11 aprilie 2003 a Tribunalului Cluj, irevocabilă, la valoarea de 78.000.000 RON, astfel încât pârâta avea un reper pentru evaluarea la zi a despăgubirilor, însă a tergiversat soluționarea dosarului de despăgubiri, neprocedând la desemnarea unui evaluator.
Prin sentința civilă nr. 335 din 27 septembrie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis excepția invocată de C.C.S.D. și a respins acțiunea ca prematur formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență că nu a fost parcursă procedura administrativă specială prevăzută de Legea nr. 247/2005, nefiind desemnat un evaluator pentru stabilirea despăgubirilor, iar reclamanta a investit instanța și cu o cerere de transmitere pentru evaluare a dosarului înregistrat la comisie.
împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta M.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamanta a învederat că instanța a greșit, reținând necesitatea parcurgerii etapei evaluării, în condițiile existenței unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor, singura operațiune necesară fiind aceea de actualizare a sumei deja menționate în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 366/2003 a Tribunalului Cluj.
Reclamanta a mai arătat că, instanța nu a avut în vedere poziția pârâtei care, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, nu a procedat nici măcar la verificarea prealabilă a dosarului de despăgubiri, depășind cum mult termenul rezonabil de finalizare a procedurii prevăzute de Legea nr. 247/2005.
Prin întâmpinare, pârâta a învederat că a procedat la analizarea dosarului reclamantei, constatând lipsa unor înscrisuri, care ulterior, au fost depuse, astfel încât, în următoarea ședință a comisiei va fi emisă decizia reprezentând titlu de despăgubiri, cu respectarea deciziei nr. 52/2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, puse în practică de C.C.S.D. prin decizia nr. 1651/2008.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și 304/1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat , urmând a fi admis și a se dispune admiterea în parte a acțiunii, în sensul obligării pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.
Astfel, Curtea constată, în raport de împrejurarea că dispoziția primarului a fost transmisă pârâtei la data de 31 august 2006, că prin demersurile efectuate de a solicita Primăriei municipiului Cluj Napoca și respectiv Tribunalului Cluj completarea documentației de-abia la 4 iunie 2010, după ce a fost chemată în judecată, pârâta și-a exprimat de fapt voința de a nu rezolva cererea reclamantei într-un termen rezonabil.
Omisiunea legiuitorului de a stabili în Legea nr. 247/2005 un termen în interiorul căruia să se deruleze procedura administrativă nu poate conduce la ideea că pârâta, în cadrul marjei de apreciere ce i-a fost conferită, să manifeste pasivitate și să procedeze discreționar.
Pentru respectarea termenului rezonabil, pârâta era obligată să-și organizeze activitatea în așa fel încât să răspundă acestei cerințe, cu atât mai mult cu cât, în cauza de față, nu mai este necesară parcurgerea procedurii de evaluare în raport de existența hotărârii judecătorești irevocabile prin care s-a stabilit valoarea despăgubirilor bănești pentru imobilul a cărui restituire nu mai este posibilă.
în consecință, constatând întemeiată solicitarea reclamantei, Curtea va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să emită decizie reprezentând titlu de despăgubire în dosarul corespunzător dispoziției nr. 1196/2006 emise de Primarul municipiului Cluj - Napoca.
Referitor la petitul privind acordarea penalităților de întârziere de 100 RON/zi, Curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 24 alin. (2) Legea nr. 554/2004, urmând a respinge acest capăt de cerere.
Astfel, potrivit art. 24 alin. (1) Legea contenciosului administrativ, dacă în urma admiterii acțiunii, autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
în alin. (2) al textului art. 24 se prevede că reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere în cazul în care termenul nu este respectat.
Așadar, aceste despăgubiri pentru întârziere au fost prevăzute de lege pentru a acoperi prejudiciul cauzat de neexecutarea în termenul legal a hotărârii judecătorești pronunțate de instanța de contencios administrativ, în prezenta cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 24 alin. (2) Legea nr. 554/2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3889/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3888/2011. Contencios → |
---|