ICCJ. Decizia nr. 403/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sesizarea înregistrată la data de 30 noiembrie 2010 sub nr. 11734/2/2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat dispunerea măsurii declarării ca indezirabil pe o perioadă de 15 ani, pentru considerente de securitate națională și luarea în custodie publică a numitului F.K., până la punerea în executare a îndepărtării de pe teritoriul României.
Cu adresa din data de 30 noiembrie 2010 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat Curtea de Apel București pentru a aprecia cu privire la dispunerea măsurii declarării ca indezirabil pe o perioadă de 15 ani pentru considerente de securitate națională și a luării în custodie publică a cetățeanului afgan F.K., până la îndepărtarea de pe teritoriul României.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 130 C din 03 decembrie 2010, a admis sesizarea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a declarat pe cetățeanul străin F.K., ca persoană indezirabilă, pentru rațiuni de securitate națională, pe o perioadă de 15 ani.
Totodată, în temeiul art. 97 alin. (4) din O.U.G. nr. 194/2002 a dispus luarea în custodie publică a cetățeanului străin până la îndepărtarea de pe teritoriul României.
Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere datele comunicate de Serviciul Român de Informații, calificate secret de stat de nivel "strict secret" care face dovada că cetățeanul străin desfășoară activități ce sunt de natură să pună în pericol securitatea națională.
De asemenea, a avut în vedere și dispozițiile art. 44 din Legea nr. 535/2004 care prevăd că împotriva cetățenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că intenționează să desfășoare acte de terorism sau de favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de ședere în țară dacă împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii ieșirii lui din țară, potrivit legii privind regimul străinilor în România.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs F.K., pe care, însă, nu l-a motivat.
Potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, acesta din urmă fiind cel prevăzut de art. 301 C. proc. civ. Recurentul nu au respectat aceste dispoziții procedurale.
Curtea a reținut de asemenea că, în cauză, nu existau motive de ordine publică spre a fi examinate din oficiu și, pe cale de consecință, având în vedere că recursul nu a fost motivat, în temeiul art. 3021lit. c) raportat la art. 306 alin. (1) C. proc. civ. l-a constatat nul.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4030/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4009/2011. Contencios → |
|---|
