ICCJ. Decizia nr. 4560/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4560/2011
Dosar nr. 3435/83/2011
Şedinţa publică din 5 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, iniţial, pe rolul Tribunalului Satu Mare, reclamanta SC B. SA a solicitat suspendarea executării actelor administrative, respectiv a deciziei de impunere 14 februarie 2011 şi a raportului de inspecţie fiscală din 14 februarie 2011.
Tribunalul Satu Mare, prin sentinţa nr. 1095/CA din 03 mai 2011 a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de suspendare formulată de reclamantă, în favoarea Curţii de Apel Oradea.
Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 145/CA/2011-PI din 20 iunie 2011, a admis cererea formulată de reclamanta SC B. SA în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D.G.F.P. Satu Mare - Activitatea de Inspecţie Fiscală - Serviciul de Inspecţie Fiscală şi, în consecinţă, a dispus suspendarea executării deciziei de impunere din 24 februarie 2011 şi a raportului de inspecţie fiscală din 24 februarie 2011, emise de pârâtă, până la pronunţarea instanţei de fond.
Pentru a se pronunţa astfel,instanţa a reţinut, în esenţă, aşa cum reiese din considerentele sentinţei, următoarele:
În motivarea cererii de suspendare, reclamanta arată în fapt, că prin raportul de inspecţie fiscală din 24 februarie 2011, făcându-se verificarea la SC B. SA pe perioada 01 ianuarie 2009-31 octombrie 2010, s-a stabilit în mod nelegal şi netemeinic taxa pe valoarea adăugată suplimentară de 570.065 RON şi obligaţii fiscale accesorii de plată de 15.091 RON. Verificarea s-a făcut în perioada 06 decembrie 2010-24 februarie 2011.
A mai arătat că, prin emiterea deciziei de impunere din 24 februarie 2011 şi a raportului de inspecţie fiscală din 24 februarie 2011, organul de inspecţie fiscală impune o nouă înregistrare a TVA în valoare de 367.142 RON, deşi cu aproape 3 luni înainte de emiterea actelor administrativ-fiscale corecţiile au fost făcute, respectiv suma a fost cuprinsă în deconturile de TVA din luna noiembrie 2010. Pe de altă parte, nu acordă drept de deducere a TVA pentru suma de 200.789 RON, încălcând astfel prevederile art. 145 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, în urma achiziţionării de materiale necesare funcţionării societăţii şi realizării obiectului de activitate, deşi a plătit facturile integral, invocând motive de natură juridică la societatea furnizoare, chestiuni cu care nu are niciun fel de tangenţă.
De asemenea, stabileşte alte măsuri decât acelea de corecţie stabilite de lege în legătură cu taxarea inversă privind factura fiscală din 14 iulie 2009 emisă de către SC N.B. SRL Bistriţa-Năsăud.
Totodată, a început executarea silită şi prin înfiinţarea sechestrului asigurător pentru bunuri mobile conform procesului-verbal din 15 martie 2011, iar continuarea executării silite ar avea ca efect imediat indisponibilizarea în continuare a conturilor bancare, reţinerea banilor deţinuţi în Trezorerie şi băncile comerciale şi vânzarea bunurilor mobile sechestrate la preţuri modice, care fac parte din instalaţia de producţie şi aducerea, în acest fel, a societăţii în prag de faliment.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta, D.G.F.P. Satu Mare a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ emis de D.G.F.P. Satu Mare, având în vedere că, prin contestaţia formulată, reclamanta SC B. SA solicită suspendarea executării deciziei de impunere din 24 februarie 2011 emisă de A.F.P. Satu Mare - Activitatea de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice din cadrul D.G.F.P. Satu Mare.
A constatat instanţa că în speţă sunt îndeplinite cerinţele art.14 din Legea nr. 554/2004, referitoare la cazul bine justificat şi la paguba iminentă, în condiţiile în care societatea reclamantă contestă Decizia de impunere din 14 februarie 2011 şi raportul de inspecţie fiscală din 14 februarie 2011, întocmite de instituţia pârâtă, invocând impunerea de către organul de inspecţie fiscală a unei noi înregistrări a TVA, în valoare de 367.142 RON, deşi cu aproape 3 luni înainte de emiterea actelor administrativ fiscale, corecţiile au fost făcute, respectiv suma a fost cuprinsă în deconturile de TVA din luna noiembrie 2010.
Toate criticile formulate de reclamantă implică în opinia instanţei, existenţa unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actele administrative atacate, cu atât mai mult cu cât, prin Decizia din 30 mai 2011, emisă de D.G.F.P. Satu Mare, în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă, s-a dispus desfiinţarea deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată din 24 februarie 2011 pentru suma de 374.443, reprezentând TVA în sumă de 367.142 RON şi majorări de întârziere aferente TVA, în sumă de 7.301 RON.
Pe de altă parte, având în vedere valoarea obligaţiilor de plată stabilite în sarcina reclamantei, precum şi faptul că s-a început executarea silită cu privire la debitul constatat prin actele administrativ-fiscale contestate, prejudiciul suferit de societatea reclamantă ar fi evident, neputând fi remediat într-un interval scurt de timp, iar activitatea societăţii ar fi grav perturbată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta A.N.A.F. - D.G.F.P. Satu Mare - Activitatea de Inspecţie Fiscală - Serviciul de Inspecţie Fiscală, susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:
Instanţa de fond a încălcat prezumţia de legalitate şi de veridicitate de care se bucură actul administrativ şi care determină executarea acestuia din oficiu.
Totodată, nu a fost respectată una din condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pentru suspendarea executării actului administrativ, respectiv cazul bine justificat.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunţarea instanţei de fond”.
Totodată, potrivit art. 2 lit. t) din aceeaşi lege, prin cazuri bine justificate se înţeleg „împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură că creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.
În speţă, instanţa de fond a considerat în mod corect că cererea de suspendare a actului administrativ este întemeiată şi, implicit, condiţia cazului bine justificat faţă de criticile formulate de reclamantă împotriva deciziei de impunere din 24 februarie 2011 şi raportul de inspecţie fiscală din 24 februarie 2011 – critici care creează o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, cu atât mai mult cu cât prin Decizia din 30 mai 2011 emisă de D.G.F.P. Satu Mare s-a admis parţial contestaţia formulată de reclamantă, dispunându-se desfiinţarea deciziei de impunere privind obligaţiile suplimentare de plată din 24 februarie 2011 pentru suma de 374.443 RON reprezentând TVA şi majorări de întârziere aferente.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Satu Mare, Activitatea de Inspecţie Fiscală, împotriva sentinţei nr. 145/CA/2011-P.I. din 20 iunie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4557/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4571/2011. Contencios. Alte cereri. Revizuire... → |
|---|
