ICCJ. Decizia nr. 496/2011. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 496/2011
Dosar nr.716/59/200.
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă:Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul P.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anularea concursului de evaluare a cunoştinţelor şi a aptitudinilor manageriale organizat de către pârâtă la data de 12 mai 2009 şi a tuturor actelor emise în urma desfăşurării acestui concurs, respectiv a numirilor pe funcţii de director coordonator în subordinea pârâtei, precum şi obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 Euro, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în data de 12 mai 2009 s-a organizat concursul de evaluare a cunoştinţelor şi a aptitudinilor manageriale, în vederea ocupării posturilor de director coordonator în subordinea pârâtei, iar pentru susţinerea acestui concurs trebuia depus un proiect managerial, ce trebuia susţinut, proiect însă care i-a fost respins. Împotriva hotărârii de respingere a formulat contestaţie care, de asemenea, a fost respinsă, fără a i se aduce la cunoştinţă motivele.
Reclamantul a mai arătat că în cauză nu au fost comunicate criteriile care au stat la baza verificării concursului, iar comisia de examinare nu a fost constituită potrivit prevederilor OG nr. 37/2009.
Reclamantul a precizat acţiunea, în sensul că faţă de petitul nr. 1 din acţiune înţelege să solicite anularea concursului de evaluare a cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale organizat de pârâtă în data de 12 mai 2009 pentru A.J.O.F.M. Arad, precum şi a tuturor actelor emise de aceasta în urma desfăşurării acestui concurs, respectiv a numirii pe funcţia de director coordonator al A,J.O.F.M. Arad a domnului H.M.
Totodată, a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale având în vedere că este emitentul Ordinului nr. 616/2009 ce a reglementat modalitatea de organizare a concursului contestat şi, de asemenea, a pârâtului H.M., solicitând anularea ordinului de numire în funcţie a acestuia.
Prin întâmpinare, pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că în vederea respectării prevederilor imperative ale art. IV alin. (1) şi (5) din OUG nr. 37/2009, prin Ordinul nr. 616 din 05 mai 2009, emis de Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale s-a prevăzut modalitatea de organizare în perioada 12 – 19 mai 2009 a evaluării candidaţilor pe baza proiectelor de management prezentate de aceştia. În privinţa capătului de cerere ce vizează obligarea la plata daunelor morale a solicitat respingerea acestuia, întrucât reclamantul nu a arătat în cea anume constă prejudiciul moral suferit, iar cuantumul acestora este exagerat şi nejustificat.
Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin întâmpinare, a invocat în principal lipsa unui act administrativ vătămător pentru reclamant şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât din prevederile OUG nr. 37/2009 nu rezultă că împotriva evaluării cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale se poate face contestaţie la instanţele judecătoreşti. De asemenea, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pentru că pârâta A.N.O.F.M. Bucureşti este o instituţie publică centrală cu personalitate juridică care poate sta în instanţă în nume propriu şi faptul că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
La termenul de judecată din 22 martie 2010, reclamantul a renunţat verbal la judecata acţiunii faţă de pârâtul H.M., arătând că nu mai înţelege să atace nici ordinul de numire a acestuia în funcţia de director coordonator al A.J.O.F.M. Arad.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 157 din 22 martie 2010, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul P.S. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi, în consecinţă, a anulat concursul de evaluare a cunoştinţelor şi a aptitudinilor manageriale organizat de pârâtă la data de 12 mai 2009 pentru ocuparea funcţiei de director coordonator al A.J.O.F.M. Arad.
Prin aceeaşi sentinţă, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 2500 lei reprezentând cheltuieli de judecată, a respins acţiunea reclamantului în ceea ce priveşte plata daunelor morale şi faţă de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, luând act de renunţarea reclamantului la judecata petitului privind anularea ordinului de numire a pârâtului H.M. în funcţia de director coordonator al A.J.O.F.M. Arad.
3. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea primei instanţe
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
În privinţa calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că nu se justifică în raport de faptul că această autoritate nu a organizat concursul contestat de reclamant, iar celelalte excepţii invocate de acest pârât prin întâmpinare nu se mai impune a fi analizate.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în vederea aplicării prevederilor imperative ale art. IV alin. (1) şi (5) din OUG nr. 37/2009, prin Ordinul nr. 616 din 05 mai 2009, emis de Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale s-a prevăzut modalitatea de organizare în perioada 12 – 19 mai 2009 a evaluării candidaţilor pe baza proiectelor de management prezentate de aceştia, fiind constituie şi comisiile prevăzute în anexa 1 la acest act administrativ.
În urma organizării concursului de evaluare anterior menţionat, reclamantul a fost declarat respins aşa cum rezultă din fişa cuprinzând rezultatul evaluării cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale pentru ocuparea funcţiilor de director coordonator şi director coordonator adjunct în cadrul A,J.O.F.M. Arad. Împotriva acestui rezultat reclamantul a formulat contestaţie, iar prin răspunsul emis sub nr. 1419 din 14 mai 2009 i s-a comunicat faptul că a fost respinsă contestaţia, fiind menţinut rezultatul final al evaluării astfel desfăşurate.
Prima instanţă a reţinut că respectivul concurs de evaluare contestat în cauză a fost organizat în baza OUG nr. 37/2009, act normativ a cărui neconstituţionalitate a fost constatată ulterior de către Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009, legea pentru aprobarea acestei ordonanţe fiind declarată neconstituţională.
Totodată, prima instanţă a reţinut că organizarea concursului desfăşurat în perioada 12 – 19 mai 2009 s-a realizat inclusiv cu încălcarea prevederilor art. IV alin. (5) din OUG nr. 37/2009, unde se stipulează expres că evaluarea candidaţilor şi a proiectelor de management prezentate de aceştia se face de comisii constituite la nivelul ordonatorului principal de credite, comisii formate din specialişti din domeniul de activitate respectiv şi din care face parte în mod obligatoriu şi un reprezentat al instituţiei prefectului din judeţul respectiv, or, această din urmă condiţie nu a fost respectată în cauză.
De asemenea, deosebit de nelegala funcţionare a comisiei de evaluare rezultată din lipsa unuia dintre membri, a cărui participare era obligatorie potrivit dispoziţiilor legale ce au reglementat modalitatea de organizare a concursului, prima instanţă a reţinut şi faptul că fişa de evaluare a reclamantului nu cuprinde nici o referire privitoare la modul în care membrii comisiei au evaluat cunoştinţele candidatului şi nici proiectul de management depus de acesta, nefiind indicate criteriile luate în considerare la acordarea punctajului.
Într-adevăr, atât OUG nr. 37/2009, cât şi Ordinul nr. 616/2009, emis în vederea executării dispoziţiilor ordonanţei privind organizarea concursului de evaluare, nu cuprind nicio referire cu privire la modalitatea de acordare a punctajului sau criteriile care au stat la baza verificării cunoştinţelor candidaţilor, dar aceasta nu înseamnă că în lipsa acestor criterii comisia poate proceda în mod arbitrar la evaluarea candidaţilor, ci, dimpotrivă, este obligată, în baza principiilor privind transparenţa decizională ce trebuie să guverneze orice activitate a unei autorităţi sau instituţii publice, să procedeze în prealabil la aducerea la cunoştinţă a criteriilor obiective ce au stat la baza procedurii de evaluare.
În privinţa daunelor morale solicitate de reclamant în cuantum de 10.000 Euro, prima instanţă a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada că efectiva organizare a concursului de evaluare a aptitudinilor sale manageriale l-a expus dispreţului sau neîncrederii altor persoane sau instituţii. Faptul că în urma concursului de evaluare reclamantul a fost declarat respins nu poate constitui prin el însuşi un prejudiciu moral de natură a fi reparat, iar pe de altă parte participarea acestuia la această evaluare a reprezentat o opţiune personală. În fine, s-a considerat că măsura anulării concursului astfel organizat reprezintă o modalitate suficientă de reparare a eventualului prejudiciu suferit de reclamant.
3. Recursurile declarate în cauză
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantul P.S. pentru motivele prevăzute de art. 304 punctele 8 şi 9 C. proc. civ. şi pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care nu a încadrat în drept criticile formulate.
3.1. Recursul formulat de reclamant
Recurentul-reclamantul a criticat sentinţa atacată sub aspectul daunelor morale cerute, susţinând că în mod greşit prima instanţă a respins acest capăt de cerere, întrucât solicitarea sa este justificată având în vedere prejudiciul de imagine cauzat prin modul în care a fost declarat respins în urma concursului de evaluare a cunoştinţelor şi a aptitudinilor manageriale organizat de pârâtă la data de 12 mai 2009, organizat de pârâtă în baza unui act normativ a cărui neconstituţionalitate a fost constatată ulterior prin Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009 a Curţii Constituţionale, constatându-se că prin OUG nr. 37/2009 a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, în sensul încălcării prevederilor art. 15 alin. (6) din Constituţie.
Totodată, a arătat că, urmare a eliberării din funcţia publică de conducere şi pierderii veniturilor curente, a fost pus în situaţia de a accepta angajarea pe o funcţie inferioară celei deţinute, mai slab remunerată, suferind astfel un şoc de mare intensitate de ordin psihic, dat fiind faptul că aceste venituri stăteau la baza întreţinerii familiei.
3.2.Recursul declarat de pârâtă
În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că hotărârea primei instanţe este netemeinică şi nelegală, întrucât prin OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice s-a reglementat desfiinţarea funcţiilor publice, a funcţiilor publice specifice şi a posturilor încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ – teritoriale, iar la lit. D( punctul 5 din lista anexă la acest act normativ, sunt incluse şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Prin dispoziţiile imperative ale OUG nr. 37/2009, în vigoare la data organizării concursului, evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale pe baza unor proiecte de management se organizează de ordonatorii principali de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea cărora funcţionează serviciile publice deconcentrate respective, în termen de maximum 32 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe, astfel că în mod legal în raport de legislaţia în vigoare a avut loc respectivul concurs, a cărui nelegalitate a fost reţinută eronat de instanţă, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii actului normativ în temeiul căruia a fost organizat.
În concluzie, recurenta-pârâtă a susţinut că evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale ale recurentului-reclamant s-a efectuat cu respectarea întocmai a prevederilor OUG nr. 37/2009, act normativ aflat în vigoare la data efectuării acesteia, precum şi a dispoziţiilor Ordinului nr. 616 din 05 mai 2009 al Ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenţi, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.
1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate
Recurentul-reclamant a supus controlului instanţei de contencios administrativ concursul de evaluare a cunoştinţelor şi a aptitudinilor manageriale organizat de către pârâtă la data de 12 mai 2009, în vederea ocupării posturilor de director coordonator în subordinea pârâtei, în aplicarea prevederilor OUG nr. 37/2009, în urma căruia reclamantul a fost declarat respins.
1.1. Cu privire la recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Înalta Curte reţine că întemeiat a apreciat prima instanţă nelegalitatea concursului de evaluare dedus judecăţii, fiind organizat în temeiul unei ordonanţe de urgenţă în privinţa căreia Curtea Constituţională a statuat că este neconstituţională.
Criticile formulate în recurs, în sensul că instanţa trebuia să constate incidenţa dispoziţiilor O.U.G nr. 37/2009, chiar dacă se constatase neconstituţionalitatea lor, întrucât la data emiterii actului administrativ individual acestea erau în vigoare, nu pot fi reţinute, o astfel de abordare este vădit nefondată.
Acceptarea tezei susţinute de recurentă, în sensul că evaluarea cunoştinţelor şi aptitudinilor manageriale este legală pentru că OUG nr. 37/2000 era în vigoare la data organizării concursului, ar lipsi de finalitate controlul constituţionalităţii legii, care nu se limitează la asanarea sistemului legislativ, ci include protecţia efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale destinatarilor normei declarate neconstituţionale.
Astfel, se constată că desfiinţarea funcţiei publice deţinute de reclamant prin O.U.G nr. 37/2009 este lipsită de efecte juridice din moment ce aceste reglementări au fost declarate neconstituţionale, revenindu-se astfel la forma şi structura reglementată de Legea nr. 188/2999, care este lege organică şi ale cărei dispoziţii sunt de natură să asigure stabilitatea funcţiei publice, ca element al securităţii sociale, fiind de necontestat faptul că aceste dispoziţii au fost încălcate în cauză.
1.2. Cu privire la recursul declarat de reclamantul P.S.
Criticile recurentului cu privire la respingerea capătului de cerere privind daunele morale solicitate sunt neîntemeiate.
În acord cu hotărârea primei instanţe, care este pusă la adăpost de orice critică, prin anularea concursului organizat se realizează o reparaţie morală îndestulătore a eventualului prejudiciu suferit de reclamant, în acest sens pronunţându-se şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( e.g., cauza Cumpănă şi Mazăre c. României).
În plus, existenţa unui prejudiciu, ca temei pentru acordarea daunelor morale solicitate, nu poate fi constatată în raport de cauza juridică a evaluării efectuate de autoritatea pârâtă pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 37/2009.
Funcţia publică de conducere ocupată de recurentul-reclamant a fost desfiinţată prin dispoziţia cuprinsă în art. III alin. (1) din OUG nr. 37/2009, iar concursul organizat a reprezentat numai executarea practică, efectivă a respectivei prevederi legale, astfel că nu sunt întrunite cerinţele legale pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a agenţiei pârâte, în calitate de emitentă a rezultatului final a procedurii de evaluare în aplicarea unui act normativ de nivel superior.
2. Soluţia pronunţată în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi P.S. împotriva sentinţei nr. 157 din 22 martie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4942/2011. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4961/2011. Contencios → |
---|