ICCJ. Decizia nr. 500/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 500/2011
Dosar nr.454/64/200.
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 62/F din 31 martie 2009, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile lipsei procedurii prealabile, a prematurităţii şi a inadmisibilităţii acţiunii invocate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Prin aceeaşi sentinţă, a admis, în parte, acţiunea formulată şi completată de reclamantul B.C. în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Asociaţia 16-21 Decembrie 1989; a obligat pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 ca în termen de 30 de zile de la data prezentei hotărâri să propună spre avizare cererea reclamantului de preschimbare a certificatului de revoluţionar înregistrată sub nr. 5673/2004 şi să înainteze dosarul menţionat în vederea avizării de către pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, pentru eliberarea certificatului de revoluţionar care să-i ateste calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989- Luptător remarcat prin fapte deosebite. Totodată, a respins cererea reclamantului de obligare a pârâţilor Secretariatul de Stat şi Comisia Parlamentară la plata daunelor cominatorii.
2. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea primei instanţe
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
Cu privire la excepţiile invocate
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prima instanţă a reţinut că aceasta are obligaţia de a aviza în condiţiile Legii nr. 341/2004 preschimbarea certificatului de luptător, neavând relevanţă împrejurarea că pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu i-a înaintat dosarul cu propunerea de avizare/preschimbare a certificatului, aceasta reprezentând o chestiune de fond.
Cu privire la excepţia lipsei plângerii prealabile invocată de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prima instanţă a reţinut că reclamantul a formulat plângere prealabilă, adresându-se ambelor pârâte, conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii acţiunii invocată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, prima instanţă a reţinut că, raportat la termenul limită de preschimbare a certificatului stabilit pentru 01 ianuarie 2001, acţiunea formulată de reclamant la data de 18 septembrie 2009 având dosarul nr. 5613 înregistrat la data de 10 ianuarie 2008, nu reprezintă o cerere prematură.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 pe motiv că dosarul reclamantului ar fi incomplet sau că există suspiciunea privind veridicitatea faptelor relevate prin declaraţiile de martor, prima instanţă a apreciat că nu este întemeiată, în raport de prevederile Legii nr. 341/2004 şi ale Legii nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamantul este beneficiar şi are calitatea de luptător conform prevederilor Legii nr. 41/1990.
Totodată, prima instanţă a reţinut că reclamantul a urmat procedura legală pentru eliberarea/preschimbarea certificatului de luptător în condiţiile Legii nr. 341/2004, însă până la data pronunţării hotărârii, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a refuzat analizarea dosarului şi înaintarea acestuia către pârâta Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 cu propunerea spre avizare a preschimbării certificatului de revoluţionar al reclamantului, înlăturând astfel apărările pârâţilor, în sensul că reclamantul nu a făcut dovada calităţii sale sau că dosarul ar fi incomplet, faptele acestuia fiind dovedite cu probele administrate în cauză.
În plus, s-a constatat că timpul scurs de la data formulării cererii şi până la expirarea termenului de preschimbare a certificatului a curs în defavoarea reclamantului, care nu a avut posibilitatea de a intra în posesia certificatului, spre deosebire de alte persoane care se aflau în situaţie asemănătoare, aspect ce rezultă din certificatul lui R.N. din 2007 aflat la fila 18 a dosarului.
În ceea ce priveşte capătul de cerere ce vizează acordarea daunelor cominatorii de 500 lei/zi de întârziere, prima instanţă a reţinut că această solicitare nu se justifică, întrucât s-a stabilit un termen pentru executarea obligaţiei prin însăşi hotărârea pronunţată, respectiv 30 de zile de la pronunţare, potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
3. Recursurile declarate în cauză
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o nelegală şi netemeinică, au declarat recurs pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
În motivele de recurs, recurentul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a arătat, în esenţă, că în mod greşit prima instanţă a respins excepţiile invocate, prin întâmpinare.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei procedurii prealabile a susţinut că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ci prevederile speciale derogatorii din Legea nr. 341/2004 respectiv art. 9 alin. (5).
Referitor la excepţia prematurităţii introducerii cererii, a arătat că în temeiul prevederilor Legii nr. 391/2009 pentru aprobarea OUG nr. 84/2009 care prorogă termenul prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, respectiv termenul final de preschimbare a certificatelor doveditoare ale calităţii de revoluţionar se prorogă până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, astfel că instituţia pârâtă nu poate fi obligată să elibereze certificate în interiorul termenului prorogat.
În fine, în privinţa excepţiei inadmisibilităţii acţiunii a arătat că HG nr. 1412/2004 şi Legea nr. 341/2004 nu stabilesc în sarcina recurentei eliberarea certificatelor doveditoare preschimbate pentru dosarele incomplete şi asupra cărora planează suspiciuni datorate inadvertenţelor cuprinse între memoriu personal, declaraţiile martorilor şi legalitatea sau autenticitatea documentelor ce vin să întregească imaginea de ansamblu, a faptelor deosebite săvârşite de solicitantul preschimbării certificatului, în acest sens acţiunea fiind inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, recurentul-pârât a arătat că dosarul reclamantului este incomplet, lipsind dovezile ce ar trebui să-i ateste faptele deosebite, săvârşite în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989.
Or, prima instanţă nu a avut în vedere această apărare, s-a substituit Comisiei SSPR, dar şi Comisiei CPRD şi a interpretat greşit actul dedus judecăţii, pronunţând hotărârea în neconcordanţă cu prevederile Legii nr. 341/2004.
Astfel, Secretariatul de Stat analizează dosarul şi dacă are documentele prevăzute de Legea nr. 341/2004 propune Comisiei Parlamentare acordarea avizului favorabil, la rândul său Comisia acordă respectivul aviz, iar Preşedintele României, pe baza propunerii formulate de SSPR, cu avizul CPRD acordă prin decret titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989.
În speţă, în urma verificărilor s-a constatat că dosarul reclamantului a fost analizat şi nu a fost validat de către Comisia SSPR şi neîndeplinind condiţiile prevăzute de lege privind preschimbarea şi astfel nu s-a solicitat avizarea favorabilă de către Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Recurenta-pârâtă Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în motivarea căii de atac, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, dintr-o dublă perspectivă: respectiva Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaţilor, neavând personalitate juridică, iar potrivit art. 11 din Legea nr. 341/2004, Comisia parlamentară avizează propunerile Secretariatului de stat; prin urmare, nu poate solicita şi nici aviza un dosar care nu a fost propus de Secretariatul Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Pe fond, a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerea acţiunii, ca netemeinică şi nelegală.
4. Apărarea intimatului-reclamant
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei instanţe ca fiind legală şi temeinică.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursulu.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.
1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate
Obiectul acţiunii îl reprezintă refuzul nejustificat al pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a întreprinde demersurile necesare pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar şi atestarea calităţii de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Cu privire la recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989
Referitor la excepţia lipsei plângerii prealabile, Înalta Curte reţine că prima instanţă a constatat că este îndeplinită procedura administrativă a plângerii prealabile, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, reclamantul adresându-se ambelor pârâte recurente, astfel că recurentul se află în eroare când vorbeşte de analizarea acestei excepţii de către instanţă prin prisma prevederilor Legii nr. 554/2004.
În ceea priveşte excepţia prematurităţii introducerii acţiunii, Înalta Curte constată că în mod corect a fost soluţionată de prima instanţa. Susţinerile recurentului în sensul că nu poate fi obligată să elibereze certificate preschimbate în interiorul termenului prorogat, nu pot fi primite, întrucât, aşa cum a arătat şi judecătorul fondului, cererea reclamantului a fost înregistrată la data de 10 ianuarie 2008 la SSPR, iar termenul limită prevăzut de lege nu înseamnă că dosarele depuse nu trebuie analizate individual, ci are semnificaţia unei durate maxime în care trebuie finalizată întreaga procedură de preschimbare a certificatelor.
În fine, constată că în mod corect prima instanţă a respins excepţia inadmisibilităţii, având în vedere că s-a întemeiat pe faptul că dosarul reclamantului este incomplet, or, această chestiune este o problemă ce ţine de fondul pricinii.
Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că, deşi recurentul a arătat că dosarul reclamantului nu era complet, nu a precizat în concret ce anume îi lipseşte conform art. 124 din Normele metodologice, iar instanţa fondului a cercetat dosarul care a fost depus la recurent şi constatând că este complet a dispus obligarea recurentului SSPR să propună Comisiei Parlamentare să avizeze dosarul reclamantului pentru obţinerea certificatului preschimbat de luptător.
Instanţa de control judiciar nu poate primi motivul de recurs referitor la substituirea instanţei în atribuţiile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, întrucât instanţa fondului constatând că reclamantul, titular al unui drept subiectiv şi al unui interes legitim ( derivat din Legea nr. 41/1990 şi ulterior din Legea nr. 341/2004), a fost vătămat prin nesoluţionarea cererii sale referitoare la acest drept şi interes legitim, a obligat recurentul Secretariat la efectuarea unei operaţiuni administrative, conform art.18 din Legea nr. 554/2004, respectiv să-şi exercite atribuţia „propunerii" acordării avizului favorabil de către Comisia Parlamentară.
Pe baza propunerii formulate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, cu avizul Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, Preşedintele României acordă prin decret titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Cu privire la recursul formulat de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989
Înalta Curte constată că această comisie are calitate procesuală, ce rezultă din procedura de desfăşurare a etapelor necesare pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar – conform Legii nr. 341/2004, potrivit căreia trebuie să primească şi să aprobe avizarea propusă de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar.
2. Soluţia pronunţată în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei nr. 62/F din 31 martie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4963/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5084/2011. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
