ICCJ. Decizia nr. 5453/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința nr. 1054 din 14 februarie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea reclamantei SC R.T.M. T.V. SRL. formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca tardivă, prin care a solicitat anularea Deciziei de sancționare emisă de C.N.A. nr. 1019 din 30 noiembrie 2009 și a Deciziei nr. 665 din 14 ianuarie 2010 de soluționare a contestației.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin Decizia C.N.A. nr. 1019 din 30 noiembrie 2009, reclamanta SC R.T.M. T.V. SRL, în calitate de radiodifuzor titular al licenței audiovizuale S-TV 107 din 27 ianuarie 2005 și al deciziei de autorizare nr. 7970 din 15 februarie 2005, pentru postul Taraf TV a fost sancționată cu amendă în cuantum de 5.000 RON, pentru încălcarea dispozițiilor art. 261alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (1) și alin. (3) și art. 6 alin. (1) din Decizia nr. 853/2009 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României.
Decizia a fost comunicată reclamantei prin fax, la data de 2 decembrie 2009 și prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 6 decembrie 2009, acest din urmă act fiind recunoscut de înseși reclamanta.
Contestatoarea a formulat plângere prealabilă împotriva Deciziei de sancționare a C.N.A. nr. 1019 din 30 noiembrie 2009, care a fost respinsă prin Decizia nr. 165 din 14 ianuarie 2010.
La data de 19 iulie 2010 a fost depusă la poștă, cu scrisoare recomandată prezenta acțiune în contencios administrative și înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 20 iulie 2010, sub nr. 6514/2/2010.
Potrivit art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 "actele emise în condițiile prevăzute la alin. (1) (deciziile de sancționare emise de C.N.A.-n.n.) pot fi atacate direct la secția de contencios administrativ a curții de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare; termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele acestora".
Instanța a reținut că pârâta a comunicat reclamantei decizia de sancționare la data de 2 decembrie 2009 și, prin urmare, la data de 18 decembrie 2009 a expirat termenul legal mai sus indicat în care putea fi introdusă la instanță contestația reclamantei împotriva deciziei de sancționare a C.N.A.
Au fost înlăturate susținerile reclamantei referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul de 15 zile, în opinia reclamantei, 6 ianuarie 2010 (data comunicării răspunsului la contestația administrative), Curtea reținând pe de-o parte că formularea plângerii administrative nu este obligatorie, fiind doar o facultate pentru radiodifuzorul sancționat, iar pe de altă parte, dispozițiile speciale ale legii audiovizualului sunt imperative, reclamanta neavând dreptul de a opta între aplicarea acestora și aplicarea dispozițiilor generale din legea organică a contenciosului administrativ.
împotriva sentinței Curții de Apel București a declarat recurs, în termen legal, reclamanta SC R.T.M. T.V. SRL., care a solicitat, în principal, modificarea hotărârii atacate, în sensul înlăturării excepției tardivității și pe fond, anulatea Deciziei nr. 1019 din 30 noiembrie 2009 și a Deciziei nr. 165 din 14 ianuarie 2010, emise de Consiliul Național al Audiovizualului; în subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu somație.
în motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 din C. proc. civ., se arată că dispoziția legală reglementată de art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 nu este imperativă, ci dispozitivă, astfel că în speță nu poate fi incident principiul "specialia generalibus derogant" reținut de instanța de fond pentru fundamentarea soluției contestate.
împotriva deciziilor de sancționare emise de Consiliul Național al Audiovizualului petenții pot depune contestație direct la instanță fără a formula plângere prealabilă, fără a fi exclus ca petenții să formuleze anterior promovării acțiunii plângere prealabilă conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
De aceea, se solicită a se observa că reclamanta a promovat corect atât contestația împotriva Deciziei Consiliului Național al Audiovizualului nr. 1019 din 30 noiembrie 2009, cât și acțiunea prin care a solicitat anularea acesteia și a Deciziei Consiliului Național al Audiovizualului nr. 165 din 14 ianuarie 2010, prin care a fost respinsă contestația administrativă, astfel încât instanța de fond a pronunțat sentința atacată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 93 din Legea nr. 504/2002 și a dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Pe fondul cauzei, recurenta-reclamantă precizează că a făcut toate diligențele pentru a se conforma atât prevederilor art. 261din Legea audiovizualului, cât și a celor din Decizia nr. 853/2009, în sensul de a reflecta campania electorală în mod echitabil, echilibrat și imparțial, facilitând exprimarea pluralistă a curentelor de opinie și tratând în mod echitabil și echilibrat toți candidații.
în cauză a depus întâmpinare intimatul Consiliul Național al Audiovizualului, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea, în esență, că sentința recurată este legală și temeinică.
Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 3041din C. proc. civ., înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanța de control judiciar constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 3041din C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.
Astfel, înalta Curte constată că prin Decizia nr. 1019 din 30 noiembrie 2009 , reclamanta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 5.000 RON, întrucât s-a constatat că în perioada 27-29 noiembrie 2009, când se desfășura turul 2 al campaniei electorale, postul Taraf TV a difuzat în diferite intervale orare, în mod repetat, o melodie (gen cunoscut sub denumirea de manea), interpretată de N.G. și R.A., prin al cărei conținut publicul era îndemnat să voteze un candidat la alegerile pentru Președintele României.
Decizia sus menționată a fost comunicată recurentei reclamante la data de 2 decembrie 2009, iar acțiunea în contencios administrativ a fost formulată la data de 19 iulie 2010.
Potrivit prevederilor art. 93 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare, "(1) Sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor prezentei legi se aplică prin acte emise de Consiliu sau de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, care acționează prin personalul de specialitate împuternicit în acest scop. (2) Deciziile de sancționare adoptate de Consiliu în conformitate cu prevederile art. 90 și 91 își produc efectele de la data comunicării. (3) Actele emise în condițiile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate direct la secția de contencios administrativ a curții de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare; termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele acestora. (4) Actele emise în condițiile alin. (1) și neatacate în termenul prevăzut la alin. (3) constituie de drept titlu executoriu".
în mod evident, în condițiile în care procedura de atacare la instanță a actelor administrative emise în condițiile art. 93 alin. (1) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului este reglementată de legea specială, aplicabilitatea acesteia are prioritate față de legea generală a contenciosului administrativ, astfel că nu era necesară îndeplinirea procedurii prealabile, ci acțiunea în contencios administrativ trebuia formulată de reclamantă în termen de 15 zile de la comunicarea Deciziei nr. 1019 din 30 noiembrie 2009 a Consiliului Național al Audiovizualului.
Recurenta-reclamantă interpretează în mod eronat dispozițiile legale ale art. 93 alin. (3), în sensul că reglementează o normă dispozitivă și nu una imperativă.
în realitate, prin folosirea sintagmei "pot fi atacate" și "nu trebuie atacate", legiuitorul a înțeles să lase la latitudinea părții interesate posibilitatea de a exercita sau nu acest drept, fără ca acest fapt să schimbe caracterul de dispoziție imperativă a normei.
Instanța de recurs constată că judecătorul fondului a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente în cauză, excepția tardivității formulării cererii primind o dezlegare corectă.
în condițiile în care s-a probat în litigiu că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de această parte mult peste termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, înalta Curte va respinge criticile recurentei, ca nefondate.
Cum acțiunea de fond a fost soluționată pe excepție, nu s-a mai impus analizarea motivelor de recurs ce vizează fondul cauzei, și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte a respins recursul ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5440/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5461/2011. Contencios → |
|---|
