ICCJ. Decizia nr. 5692/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5692/2011
Dosar nr. 13767/95/2010
Şedinţa de Ia 25 noiembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 iunie 2011, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a de contencios administrativ şi fiscal, cu excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. j) din Ordinul nr. 1501/2006 emis de Ministrul Administraţiei şi Internelor, invocată de intimatul-reclamant B.S. în cauza având ca obiect obligarea pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului Gorj la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autovehiculului deţinut de reclamant.
Prin sentinţa nr. 5572 din 04 octombrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, în esenţă, că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 12 C. proc. civ., ci cele ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care, stabilind competenţa teritorială alternativă, limitează dreptul la opţiune al reclamantului la instanţa de la domiciliul său sau al pârâtului. Or, în cauză, niciuna dintre părţile litigiului nu are domiciliul/sediul în raza Curţii de Apel Bucureşti.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Verificând cauza, Curtea constată că, în speţă, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În speţă, în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Craiova, având ca obiect acţiunea reclamantului B.S. de obligare a pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului Gorj la înmatricularea fără plata taxei de poluare a autovehiculului deţinut de reclamant, acesta din urmă a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. j) din Ordinul nr. 1501/2006 emis de Ministrul Administraţiei şi Internelor.
Conform art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza (...). Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze”.
Instanţa de contencios administrativ competentă material, potrivit art. 10 alin. (1) din actul normativ sus-menţionat, este Curtea de apel atunci când litigiul priveşte un act administrativ emis sau încheiat de o autoritate publică centrală.
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din acelaşi act normativ, instanţa de contencios administrativ competentă teritorial este, la alegerea reclamantului, cea de la domiciliul său sau cea de la domiciliul pârâtului.
Prin introducerea acţiunii de fond la Tribunalul Gorj, instanţă de la domiciliul său, reclamantul a optat în sensul dispoziţiilor art. 10 alin. (3) sus-menţionate.
Recursul formulat împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Gorj se judecă de instanţa competentă, respectiv Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Incidentele procesuale se judecă de instanţa competentă să soluţioneze cererea principală sau calea de atac exercitată.
Or, excepţia de nelegalitate reprezintă un incident procesual ce se soluţionează, conform cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, de către instanţa de contencios administrativ competentă care, aşa cum s-a arătat mai sus, sub aspect material, este Curtea de apel, întrucât emitentul actului administrativ contestat este o autoritate publică centrală.
Sub aspect teritorial, reclamantul şi-a manifestat deja opţiunea, conform art. 10 alin. (3), odată cu introducerea acţiunii.
Aşadar, în speţă, Curtea de apel este instanţa competentă material să soluţioneze recursul, dar şi incidentele procesuale/procedurale, cum este excepţia de nelegalitate, deoarece actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.
Potrivit opţiunii reclamantului, Curtea de Apel Craiova are, însă, şi competenţa teritorială pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate, neexistând nicio raţiune pentru ca reclamantul să facă o nouă opţiune cu privire la aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe B.S., în contradictoriu cu Instituţia Prefectului Judeţului Gorj şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5680/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5693/2011. Contencios → |
|---|
