ICCJ. Decizia nr. 5726/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5726/2011
Dosar nr. 2678/2/2010
Şedinţa publică de la 29 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată la 25 martie 2010 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul G.I. constatarea calităţii de lucrător al Securităţii în ce-l priveşte pe pârât.
În motivarea acţiunii s-a reţinut că prin cererile din 6 august 2008 şi din 12 decembrie 2008 adresate C.N.S.A.S. de către B.G. şi P.S. s-a solicitat verificarea sub aspectul stabilirii calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor de fond informativ.
S-a arătat că din cuprinsul notei de constare din 15 decembrie 2009, precum al înscrisurilor ataşate, pârâtul a avut gradele de locotenent-colonel funcţia de şef al Serviciului I din cadrul I.J.S. Bistriţa-Năsăud.
În această calitate a întreprins investigaţii amănunţite în cazul unei persoane urmărite deoarece „face comentarii negative asupra drepturilor religioase ale cetăţenilor din ţara noastră, încalcă legile ţării şi normele de convieţuire socialistă prin construirea unei case de rugăciuni fără autorizaţie, a căutat să intre în relaţii cu baptişti din S.U.A., făcând afirmaţii că va scrie postului de radio E.L.".
De asemenea, a mai arătat reclamantul că, în aceeaşi calitate pârâtul a aprobat avertizarea unor persoane semnalate organelor de Securitate pentru intenţiile de stabilire în occident şi S.U.A., respectiv documentele îi vizează pe numiţii P.S. şi P.L care aveau intenţia de a rămâne ilegal în occident.
De asemenea, pârâtul a întocmit documente informative cu privire la numitul G.I. care avea intenţia de a pleca definitiv în S.U.A.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 5055 din 13 decembrie 2010 Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul G.I.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii şi prin activităţile desfăşurate a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute atât de legislaţia internă în vigoare în acea perioadă cât şi de legislaţia internaţională, respectiv dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor consacrat de art. 28 din Constituţia României şi art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi politice şi dreptul la viaţă privată prevăzute de art. 17 din acelaşi Pact Internaţional.
A mai reţinut Curtea că îngrădirea acestor drepturi s-a realizat atât prin investigaţiile efectuate de pârât asupra persoanelor urmărite, asupra familiei şi prieteniilor acestora cât şi prin activitatea de dirijare a surselor recrutate pentru încadrarea informativă a anumitor persoane, surse care au oferit date referitoare la viaţa privată a celor urmăriţi şi a familiilor acestora.
Susţinerile pârâtului referitoare la nelegalitatea O.U.G. nr. 24/2008, la încălcarea prin această ordonanţă a unor prevederi ale Constituţiei şi a Declaraţiei Universale ale Omului, nu au putut fi reţinute deoarece instanţa s-a pronunţat asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei prin încheierea din 8 noiembrie 2010.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul G.I. criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, în esenţă pentru următoarele motive:
- Arată recurentul că instanţa de contencios administrativ nu era competentă material faţă de obiectul cauzei, neputând a se pronunţa în cauze civile şi acte administrative de comandament militar.
- Invocă recurentul de asemenea, excepţia lipsei de interes a C.N.S.A.S. şi lipsa calităţii de reprezentant a C.N.S.A.S. şi a calităţii procesual pasive.
Arată recurentul că O.U.G. nr. 24/2008, stabileşte arbitrar şi artificial că o singură instanţă din România, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este desemnată să judece astfel de cauze, aceasta nu înseamnă că legea organică a funcţionării organelor judecătoreşti poate fi schimbată şi modificată printr-o simplă O.U.G. , cu caracter vremelnic.
- Pe fondul cauzei se arată că numele unor principii de natură strict politică şi a unor motivaţii pe criterii de echitate şi morală se abate atenţia de la iniţiatorii şi adevăraţii activişti şi membrii ai partidului totalitar opresiv, către un grup de ofiţeri aflaţi sub jurământ militar care, la ordin ierarhic şi-au permis să utilizeze mijloace ale muncii informative în scopul asigurării cunoaşterii şi prevenirii unor acţiuni îndreptate împotriva securităţii statului şi apărării ordinii de drept la acea dată.
- În acest context arată recurentul că pe baza unor copii de pe planurile de măsuri sau acţiuni informative, care în multe cazuri au fost simple măsuri dispuse pe hârtie, în mod secret în ideea de a justifica şi norma vizibil munca şi activitatea cotidiană a aparatului de securitate, se ajunge să fie asimilate cu acţiuni directe şi finalizate de îngrădire şi sau suprimare a dreptului de asociere, dreptul la libertatea de exprimare a opiniilor, la alte drepturi prevăzute de art. 18,19,22 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Consideră recurentul că acţiunile sale şi măsurile dispuse sunt arătate la modul general, că nu există vreo probă că acestea au fost finalizate, care a fost impactul psihologic sau în ce fel au fost suprimate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.
Se arată că toate analizele de caz se făceau doar în prezenţa şefului ierarhic, fiind secrete şi faţă de colegii de lucru, măsuri dispuse pe hârtie dar nematerializate.
A mai arătat recurentul că a folosit la ordin şi sub comandă militară ierarhică, mijloacele muncii informative, a recrutat informatori şi colaboratori dar nu a depăşit simplu cadru al cunoaşterii şi studierii unor persoane sau grupuri, însă nu se poate încadra în prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
De asemenea a mai arătat recurentul că şi astăzi există acţiuni informative şi de cunoaştere a grupurilor de crimă organizată.
Solicită recurentul casarea cu trimiterea spre rejudecare în fond ca C.N.S.A.S. să facă dovezi clare şi pertinente, instanţa de fond greşind pentru că nu a avut rol activ.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Recursul nu este fondat.
- Primul motiv de recurs este nefondat. Instanţa de fond este competentă material să judece prezenta cauză în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, modificată şi completată prin Legea nr. 293/2008 cauza nefiind considerată cu caracter civil chiar dacă se intitulează acţiune în constatare.
De asemenea nu se poate încadra această acţiune în constatare ca fiind un act administrativ de comandament militar, acesta referindu-se la probleme strict militare ale activităţii din cadrul forţelor armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanţilor de a da ordine subordonaţilor în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau război ori, după caz la îndeplinirea serviciului militar.
În speţă, acţiunea în constatare priveşte, activitatea desfăşurată de recurent în calitate de colonel şi şef Serviciul nr. 1 din cadrul Inspectoratului Judeţean Bistriţa, privind investigarea unei persoane, care face comentarii negative asupra drepturilor religioase ale cetăţenilor din ţara noastră , despre avertizarea unor persoane semnalate organelor de Securitate pentru intenţiile de stabilire în occident, despre avertizarea unei persoane care audiase postul E.L., despre interceptarea corespondenţei şi dirijarea reţelei informative în contextul urmăririi unei persoane semnalată că şi-a exprimat dezacordul cu politica partidului şi statului nostru, verificări la Gherla asupra părinţilor şi rudelor apropiate spre a stabili geneza poziţiei ostile a unei persoane urmărită etc.
Se observă că cele prezentate mai sus nu au nici o legătură cu activitatea de comandament militar aşa cum este prevăzută în Legea nr. 554/2004.
- De asemenea nu sunt fondate motivele de recurs privind lipsa de interes, a calităţii de reprezentant a C.N.S.A.S. şi a calităţii sale procesual active.
Astfel se constată că acţiunea în constatare a reclamantului a fost semnată de Preşedintele acestui organ colegial şi de Directorul Direcţiei juridice, considerându-se în acest sens că a fost acordat mandat legal doamnei consilier juridic care a reprezentat interesele C.N.S.A.S. în faţa instanţei.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Hotărârea nr. 2/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S. Preşedintele reprezintă şi angajează C.N.S.A.S. în raporturile cu celelalte autorităţi publice în ţară precum şi în relaţiile internaţionale.
Interesul C.N.S.A.S. în promovarea acţiunilor în constatare este dat de însuşi scopul apariţiei actului normativ respectiv pentru a avea acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, faţă de permanenta teroare exercitată împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale de către Partidul Comunist Român, în special prin intermediul Securităţii.
Calitatea procesual activă a C.N.S.A.S. este dată de prevederile art. 35 din hotărârea nr. 2/2008 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.N.S.A.S.
Art. 35 din Hotărârea nr. 2/2008 prevede:
„(1) Pentru exercitarea dreptului de acces la informatiile de interes public, persoanele indreptatite potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 293/2008, se adresează C.N.S.A.S. printr-o cerere. Aceasta trebuie să conţină, în afară de datele de identificare ale solicitantului, numele şi prenumele persoanei verificate, funcţia/demnitatea publică deţinută sau pentru care candidează persoana verificată şi, dacă este posibil, alte date de identitate (data şi locul naşterii, prenumele părinţilor, nume anterioare, daca este cazul).
(2) C.N.S.A.S. inştiinţează persoana verificată în temeiul art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cu privire la demararea procedurilor de verificare, în legatură cu existenţa ori inexistenţa calităţii de lucrator al Securităţii sau de colaborator al acesteia. De asemenea, i se solicită persoanei verificate copie de pe cartea de identitate, un curriculum vitae amănunţit, precum şi o copie certificată de pe carnetul de muncă.
(3) Pe baza intregii documentaţii, Direcţia investigaţii întocmeşte o nota de constatare a existenţei ori inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Această notă va conţine cel puţin următoarele date:
a) rezultatul verificarii documentelor şi informaţiilor deţinute în arhiva C.N.S.A.S., în sensul existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrator al Securităţii sau colaborator al acesteia;
b) numele, prenumele, numele conspirative, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activităţii în cadrul Securităţii sau a colaborării cu aceasta, în sensul prevederilor O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, precum şi lista documentelor care probează concluzia de la lit. a).
(4) Ori de cate ori sunt aplicabile prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, Direcţia investigaţii, în cazul lucrătorilor, şi Direcţia comunicare, în cazul colaboratorilor, vor solicita Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor să comunice dacă între timp au intervenit modificări ale datelor de stare civilă, în sensul pierderii capacităţii de folosinţă a persoanelor verificate.
(5) Direcţia investigaţii şi Direcţia comunicare, la finalizarea verificarilor, înaintează întreaga documentaţie Direcţiei juridice, în vederea emiterii unui aviz scris şi motivat în fapt şi în drept. Direcţia juridică înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia, nota de constatare cu privire la existenta ori inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia şi avizul intocmit impreuna cu materialele care au stat la baza intocmirii lor. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile lucratoare de la inregistrarea la Secretariat, va lua în discuţie nota de constatare şi, după caz:
a) aproba nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de colaborator sau lucrator al Securitatii;
b) infirma nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de colaborator sau lucrător al Securităţii;
c) dispune eliberarea unei adeverinţe în cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de colaborator sau lucrator al Securităţii.”
Nu constituie un motiv de recurs pertinent în speţă faptul că legiuitorul a nominalizat Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă competentă pentru soluţionarea prezentei cauze, fiind mai degrabă încercări de a tergiversa soluţionarea cauzei. Competenţa şi procedura de judecată este stabilită prin Legea nr. 293/2008, în concordanţă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
- Pe fondul cauzei, se reţine de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Curte că recurentul recunoaşte activitatea sa desfăşurată în calitate de locotenent colonel, în 1977 şi colonel între 1982-1986, şi în funcţia de şef al Serviciului I din cadrul I.J.S. Bistriţa-Năsăud.
Recurentul face aprecieri în sensul că rapoartele întocmite ar putea fi doar însemnări pe hârtie fără finalizare practică doar pentru a fi justificată activitatea informativ–operativă, în scopul cunoaşterii unor acţiuni, îndreptate împotriva securităţii statului şi apărării ordinii de drept şi că au fost realizate sub comandă militară ierarhică.
În acelaşi timp recunoaşte recurentul că a folosit mijloacele muncii informative, a recrutat informatori şi colaboratori, însă în limitele legale, fără a fi îndeplinite condiţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 şi că astfel de mijloace există în prezent.
Departe de a fi de acord cu aserţiunile recurentului referitoare la caracterul politic al actului normativ şi de asemenea privind îndeplinirea activităţii de informator şi prin compararea cu cea a unui lucrător din structurile actualei Securităţi, Înalta Curte apreciază că recurentul prin activitatea sa (recunoscută) a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute în Constituţia României din 1965 cât şi Pactul Universal privind drepturile Civile şi Politice, precum dreptul la viaţă privată, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, dreptul la libera circulaţie, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, existând în acest sens suficient material probator.
Nu poate fi reţinut motivul de recurs privind caracterul fictiv al activităţii recurentului aşa cum este arătat în rapoartele Securităţii întrucât prezenta acţiune a fost introdusă la cererea persoanei urmărită de Securitate şi care are dreptul de a solicita verificarea şi identificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său [art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008].
Apreciind că nu există în cauză motive care să atragă modificarea sau casarea hotărârii instanţei de fond, Înalta Curte în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.I. împotriva sentinţei nr. 5055 din 13 decembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5720/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5729/2011. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
