ICCJ. Decizia nr. 692/2011. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 692/2011

Dosar nr. 101/57/2010

Şedinţa publică de la 8 februarie 2011

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Soluţia primei instanţe

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, reclamantul C.M.D. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României - Secretariatul General, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anularea Ordinului nr. 257/2009 emis de A.N.O.F.M., reintegrarea sa în funcţia de director executiv al A.J.O.F.M. Sibiu şi suspendarea executării ordinului atacat până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a exercitat funcţia publică de conducere de director al A.J.O.F.M. Sibiu, iar prin Ordinul nr. 257/2009 a fost eliberat din funcţie conform art. III din OUG nr. 37/2009.

A mai arătat reclamantul că Ordinul atacat încalcă şi prevederile art. 97 lit. c), art. 99 alin. (1) lit. b) şi art. 100 din Legea nr. 188/1999 în sensul că prin OUG nr. 37/2009 şi apoi prin OUG nr. 105/2009 se desfiinţează funcţia publică de conducere şi se înfiinţează postul de natură contractuală de director coordonator, ceea ce denotă lipsa unei reale reorganizări prin reducerea activităţii la nivelul instituţiei pe care a condus-o.

În ce priveşte cererea de suspendare, s-a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinare, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive pe motiv că ordinul atacat este emis de A.N.O.F.M., excepţia lipsei procedurii prealabile conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, tardivitatea acţiunii, prin încălcarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi excepţia netimbrării acţiunii.

Guvernul României a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, între părţi neexistând nici un raport juridic.

A.N.O.F.M. a susţinut că există autoritate de lucru judecat în cauză, urmare a soluţionării irevocabile realizată în dosarul nr. 628/57/2009 al Curţii de Apel Alba Iulia, între aceleaşi părţi.

Prin sentinţa nr. 94 /CA din 13 aprilie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a respins acţiunea reclamantului C.M.D. împotriva acestui pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată au fost respinse excepţiile invocate de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale privind inadmisibilitatea, tardivitatea şi netimbrarea acţiunii ca şi excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Guvernul României.

Prima instanţă a admis acţiunea formulată de reclamantul C.M.D. şi în consecinţă, în temeiul art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, a constatat că reclamantul este vătămat prim emiterea art. III din OUG nr. 37/2009, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009 a Curţii Constituţionale, a anulat Ordinul nr. 257 din 24 aprilie 2009 al Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia publică de conducere de director executiv al A.J.O.F.M. Sibiu, dispunând şi suspendarea executării ordinului până la soluţionarea irevocabilă a cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea, în esenţă, a reţinut că acţiunea reclamantului este fundamentată pe prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, solicitându-se anularea ordinului de eliberare din funcţia publică emis în temeiul art. III din OUG nr. 37/2009 declarată neconstituţională prin Decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009.

Din textul de mai sus rezultă că acţiunea reclamantului din prezentul dosar este întemeiată pe prevederile alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004, fiind formulată după pronunţarea deciziei de neconstituţionalitate şi după termenul de 30 de zile de la comunicarea răspunsului la plângerea prealabilă.

În aceste condiţii s-a apreciat că nu este incidentă excepţia autorităţii lucrului judecat conform art. 1201 C. civ., nefiind îndeplinită tripla identitate de obiect, cauză, părţi, în sensul că prima hotărâre a fost pronunţată pe o excepţie de nelegală sesizare a instanţei, care poate fi remediată printr-o acţiune ulterioară.

În prezenta cauză s-a mai reţinut că este îndeplinită procedura prealabilă prin chiar plângerea din dosarul nr. 628/57/2009, adresată emitentului actului la 22 mai 2009.

În ce priveşte tardivitatea acţiunii, reţinând că termenul de sesizare a instanţei este de asemenea derogator de la prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004, acţiunea de faţă fiind promovată în termen de 1 an de la publicarea deciziei de neconstituţionalitate în Monitorul Oficial, fiind înregistrată la 22 ianuarie 2010, s-a apreciat că şi această excepţie este nefondată.

Cu privire la timbrajul acţiunii s-a apreciat că actul atacat este un act de încetare a raporturilor de serviciu, astfel că potrivit art.17 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 şi art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997, acţiunea este scutită de plata taxei de timbru.

În ce priveşte calitatea procesuală pasivă, având în vedere temeiul acţiunii

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 692/2011. Contencios