ICCJ. Decizia nr. 1135/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1135/2012
Dosar nr.226/57/2011
Şedinţa publică din 2 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la această instanţă sub Dosar nr. 226/57 din 18 martie 2011 reclamantul C.M.D. a chemat în judecată pârâta A.N.O.F.M. Bucureşti, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze Ordinul nr. 153 din 15 martie 2011 emis de pârâtă şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată;
În motivarea acţiunii s-a arătat că a fost detaşat prin Ordinul nr. 153 din 15 martie 2011 la A.J.O.F.M. Călăraşi ca director executiv, însă din motive familiale temeinic justificate a înţeles să refuze detaşarea prevalându-se de dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 188/1999, formulând şi procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004, cerere de care pârâta nu a ţinut cont invocând motivul că A.J.O.F.M. Călăraşi are postul de director executiv vacant.
b) întâmpinarea formulată în cauză
Pârâta a depus la dosar întâmpinare invocând excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, iar pe fond netemeinicia acţiunii având în vedere că Ordinul nr. 153 din 15 martie 2011 este motivat în fapt şi drept şi îndeplineşte condiţiile de fond şi formă cerute pentru validitatea actelor administrative.
c) sentinţa şi considerentele primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 118 din 15 aprilie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta A.N.O.F.M. şi a admis acţiunea formulată de reclamantul C.M.D. împotriva pârâtei A.N.O.F.M.
A anulat Ordinul de detaşare nr. 153 din 15 martie 2011 emis de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta la plata către reclamantă a sumei de 800 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile este nefondată deoarece prin cererea din data de 16 martie 2011 reclamantul a solicitat anularea ordinului de detaşare invocând motive familiale justificate cu acte medicale şi prevederile art. 89 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 188/1999 republicată. Totodată reclamantul a formulat şi procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat că din actele medicale depuse la dosar rezultă că tatăl reclamantului în vârstă de 84 ani este grav bolnav astfel că având în vedere şi vârsta mamei de 78 ani, reclamantul este cel care se ocupă efectiv de îngrijirea acestora, având încheiat cu părinţii şi contract de întreţinere.
Faţă de actele medicale depuse la dosar, s-a constatat că motivul neacceptării de către reclamant a detaşării la A.J.O.F.M. Călăraşi se încadrează în prevederile art. 89 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 188/1999.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs A.N.O.F.M.
a) Motivele de recurs
În motivarea recursului s-a susţinut că reclamantul a solicitat revocarea Ordinului nr. 153 din 15 martie 2011, prin adresa înregistrată sub nr. 5765 din 23 martie 2011, iar acţiunea s-a introdus la 18 martie 2011, situaţie în care acţiunea era prematură.
S-a precizat că Ordinul nr. 153/2011 a fost emis cu respectarea art. 87 şi 89 din Legea nr. 188/1999, că măsura modificării raportului de serviciu a fost adoptată de conducătorul A.N.O.F.M. pentru asigurarea coordonării A.J.O.F.M. Călăraşi.
S-a mai arătat că prin Ordinul nr. 232 din 28 aprilie 2011 a încetat detaşarea intimatului - reclamant la A.J.O.F.M. Călăraşi.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, acţiunea, probele cauzei şi legislaţia aplicabilă, reţine:
Cu privire la excepţia lipsei de interes în promovarea recursului
Interesul este definit în literatura juridică de specialitate ca fiind folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare.
Condiţia interesului nu este cerută numai la punerea în mişcare a acţiunii, prin introducerea cererii de chemare în judecată, ci ea trebuie îndeplinită în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii, respectiv apărări, exercitarea căilor de atac, etc.
Reclamantul a considerat că recursul este lipsit de interes, deoarece s-a emis de către recurentă Ordinul nr. 232 din 28 aprilie 2011 prin care s-a încetat detaşarea dispusă prin Ordinul nr. 153/2011.
Prin motivele de recurs, însă, recurenta a susţinut legalitatea Ordinului nr. 153/2011 pentru perioada cât acesta a avut existenţă proprie, cât a produs efecte juridice.
În consecinţă, se află în analiză legalitatea Ordinului nr. 153/2011 care a produs consecinţe în perioada de la data emiterii şi până la adoptarea Ordinului nr. 232 din 28 aprilie 2011 şi ca urmare, excepţia este nefondată.
Cu privire la excepţia prematurităţii acţiunii
Reclamantul a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 1022 din 16 martie 2011 să se revoce Ordinul nr. 153/2011.
A.N.O.F.M. a răspuns la această cerere cu adresa din 17 martie 2011 (fila 15, dosar fond).
Acţiunea a fost introdusă la Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18 martie 2011, deci după primirea răspunsului la cererea reclamantei.
Prematuritatea este o excepţie procesuală de fond, peremptorie, care se aplică în situaţia în care nu s-a formulat plângere prealabilă şi partea se adresează instanţei înainte de a expira termenul pentru introducerea acesteia.
Aşadar, soluţia de admitere a excepţiei prematurităţii se pronunţată atunci când nu a expirat termenul pentru formularea reclamaţiei administrative.
Potrivit art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ se pot introduce la instanţă în termen de 6 luni de la data răspunsului la plângerea prealabilă.
Dreptul de a introduce acţiunea s-a născut la 17 martie 2011 când reclamantul a primit răspuns la cererea sa, astfel că excepţia prematurităţii nu este fondată.
Cu privire la fondul cauzei
Prin Ordinul nr. 153/2011 reclamanta a fost detaşată de la A.J.O.F.M. Sibiu la A.J.O.F.M. Călăraşi.
Potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici se realizează prin modificarea raportului de serviciu, fie pentru eficientizarea activităţii instituţiilor sau autorităţilor publice, fie în interesul funcţionarului.
Una dintre modalităţile de modificare a raportului de serviciu o constituie detaşarea.
Modul, condiţiile şi perioadele în care se efectuează detaşarea sunt reglementate în cuprinsul art. 89 din Legea nr. 188/1999.
Legiuitorul a prevăzut în cadrul art. 89 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 şi dreptul funcţionarului public de a refuza detaşarea, dacă se afla în una din situaţiile enumerate în textul legal.
Reclamantul-intimat a refuzat detaşarea de la A.J.O.F.M. Sibiu la A.J.O.F.M. Călăraşi din motive familiale.
Instanţa de fond a apreciat corect că refuzul de a accepta detaşarea se circumscrie situaţiei reglementate de art. 89 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 188/1999.
Reclamantul a încheiat cu părinţii săi un contract de întreţinere, prin care şi-a asumat obligaţia de a-i îngriji pe toată durata vieţii.
Din referatul medical nr. 403/2011 rezultă că tatăl reclamantului-intimat are diagnosticul de neoplasm de colon, aceeaşi stare a sănătăţii fiind confirmată şi de alte acte medicale.
De asemenea, părinţii acestuia au vârsta de 84 ani şi respectiv 78 ani.
Această situaţie de fapt dovedită cu acte se circumscrie motivului de refuz al detaşării reglementat de art. 89 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 188/1999, context în care ordinul de detaşare a fost nelegal, adoptat cu exces de putere, prin încălcarea dreptului funcţionarului public, de a refuza detaşarea.
c) Soluţia instanţei de recurs
Având în vedere considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge, sentinţa primei instanţe fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia lipsei de interes în formularea recursului invocată de intimatul - reclamant C.M.D.
Respinge recursul declarat de A.N.O.F.M. împotriva Sentinţei nr. 118 din 15 aprilie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1126/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 116/2012. Contencios. Contestaţie la... → |
|---|
