ICCJ. Decizia nr. 1290/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1290/2012
Dosar nr.1134/44/2010
Şedinţa de la 8 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul Iordache Bostan a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, anularea ordinului nr. 4787/25 august2010 al Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin care a fost suspendat din funcţia publică de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vrancea; reluarea exercitării atribuţiilor de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vrancea, cu plata drepturilor salarial cuvenite de la momentul suspendării la zi, şi continuarea contractului de management educaţional din 28 martie2008 până la împlinirea duratei pentru care a fost încheiat.
De asemenea, reclamantul ca mai solicitat ca până la soluţionarea în mod definitiv şi irevocabil a prezentei acţiuni, să se dispună suspendarea executării Ordinului.
Pârâtul Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vrancea a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, susţinând faptul că reclamantul nu a făcut dovada acesteia.
Reclamantul a depus la dosar dovada anulării clauzei de la art. VII din contractul de management, prin sentinţa din 22 februarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi (dosar nr. 956/44/2010).
Prin sentinţa civilă nr. 56/F din 24 februarie 2011 Curtea de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a anulat Ordinul nr. 4787/25 august2010 al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a repus părţile în situaţia anterioară emiterii Ordinului, a obligat pârâtul la plata drepturilor salariale aferente funcţiei de inspector şcolar de la data suspendării până la reintegrarea efectivă a reclamantului, conform prezentei hotărâri şi a suspendat executarea Ordinului contestat până la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că şi în situaţia în care o hotărâre nu a intrat în puterea lucrului judecat, ea este totuşi relevantă pentru cauza de faţă. Câtă vreme Ordinul contestat se întemeiază pe o clauză contractuală constată nulă, prezumţia de legalitate a Ordinului este răsturnată.
Faptul că Ordinul în discuţie a intervenit în condiţiile prin care un alt ordin de suspendare fusese deja suspendat în instanţă, invocându-se, de astă dată, doar simpla existenţă a unei plângeri penale, formulate chiar de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vrancea, ridică serioase probleme de etică şi justeţe din partea celor care au propus şi, respectiv, au emis ordinul.
Cât priveşte suspendarea ordinului, instanţa de fond a apreciat că acesta este abuziv şi din perspectiva nesocotirii disp. art. 14 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, constatând că acesta este suspendat de drept, fiind irelevant motivul concret al suspendării dispuse de ministru. Totodată, instanţa de fond a constatat că este neîntemeiată excepţia lipsei plângerii prealabile. Reaua credinţă a pârâtului este cu atât mai evidentă cu cât la dosar există dovada formulării plângerii prealabile privind Ordinul nr. 4787/2010, cât şi răspunsul (adresa nr. 743/20 septembrie2010).
Împotriva hotărârii instanţei de fond, pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că cererea privind suspendarea executării Ordinului nr. 4787/2010 este lipsită de obiect, iar în ceea ce priveşte soluţia instanţei cu privire la anularea Ordinului nr. 4787/2010 hotărârea judecătorească a fost dată cu încălcarea legii, fiind astfel incidente prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul susţine că din considerentele sentinţei rezultă că la data de 23 februarie 2011 reclamantul a depus, la dosar, dovada anulării clauzei de la art. VII din contractul de management, prin sentinţa din data de 22 februarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi (dosar nr. 956/44/2010).
În baza acestei probe, instanţa se pronunţă asupra prezentei cauze şi îşi motivează Decizia exclusiv pe aceasta.
Recurentul consideră că în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 167 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora probele pot fi administrate înainte de începerea dezbaterii asupra fondului. Ori, reclamantul a depus dovezi noi după încheierea dezbaterilor, iar instanţa luându-le în considerare a încălcat atât prevederile legale, cât şi principiul contradictorialităţii.
De asemenea se mai arată că hotărârea este nelegală şi din perspectiva art. 304 pct. 8 C. proc. civ., instanţa de fond interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii. Instanţa de fond, în loc să analizeze legalitatea acrului dedus judecăţii, a trecut la analiza unei clauze cuprinsă în contractul de management, clauză care făcea obiectul altui dosar şi despre care a apreciat, cu de la sine putere, că este nulă. Ori această instanţă nu a fost învestită cu cererea de anulare a respectivei clauze. Mai mult decât atât, instanţa era obligată să analizeze legalitatea actului dedus judecăţii raportat la situaţia de fapt şi de drept de la data închiderii dezbaterilor, respectiv la data de 10 februarie 2011.
Reclamantul a fost eliberat din funcţie întrucât avea calitatea de inculpat în dosarul penal nr. 6707/121/2010 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi.
În dosarul penal nr. 6707/121/2010 reclamantul a fost trimis în judecată împreună cu alte persoane pentru infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 254, art. 255 C. pen., fapte incompatibile cu funcţia deţinută, respectiv cea de inspector şcolar general, iar suspendarea din funcţie a acestuia este o măsură temporară care trebuie aplicată, conform prevederilor legale în vigoare.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele de recurs invocate precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Ordinul nr. 4787/2010 privind suspendarea reclamantului din funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Vrancea, a fost emis în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu ale contractului de management semnat şi asumat de către acesta.
Clauza privind suspendarea de drept a contractului de management în cazul formulării unei plângeri penale sau a trimiterii în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută este în vigoare, nefiind relevant şi concludent faptul că această clauză face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi ce are drept obiect constatarea nulităţii acesteia, atâta timp cât dosarul se află în fond şi nu există o hotărâre judecătorească în acest sens.
În condiţiile în care reclamantul este trimis în judecată având calitatea de inculpat pentru infracţiuni de corupţie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu ar fi putut avea o altfel de poziţie decât aceea a suspendării până la soluţionarea dosarului penal.
Contractul de management educaţional se suspendă de drept în cazul în care împotriva managerului educaţional a fost formulată plângere penală sau a fost trimis in judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic umirea inspectorului şcolar general, a inspectorului şcolar general adjunct şi a directorului Casei Corpului Didactic se face prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării. Inspectorul şcolar general şi directorul Casei Corpului Didactic încheie cu ministrul educaţiei, cercetării şi inovării un contract de management educaţional pe termen de maximum 4 ani, care cuprinde direcţiile şi obiectivele din strategia pe educaţie, în concordanţă cu obiectivele din Programul de guvernare. Reevaluarea condiţiilor din contractul de management educaţional de face trimestrial.
Contractele de management educaţional încheiate în temeiul Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, şi aflate în derulare încetează în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Ordinul contestat a fost emis de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în exercitarea competenţelor stabilite de lege, pe baza şi în vederea executării legii, raportat la calitatea de inculpat a reclamantului în dosarul penal nr. 6707/121/2010 aflat pe rolul Tribunalului Galaţi.
Potrivit art. 146 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, "În măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică celelalte dispoziţii din legislaţia muncii."
Art. 52 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că la iniţiativa angajatorului contractul individual de muncă poate fi suspendat în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
Prin urmare, având în vedere dispoziţiile legale menţionate recurentul în mod corect a dispus suspendarea reclamantului din funcţia deţinută
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt temeinice, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre şi nelegală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împotriva sentinţei civile nr. 56/F din 24 februarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului IordacheBostan, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 martie 2012.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 1274/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1291/2012. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
