ICCJ. Decizia nr. 1364/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1364/2012
Dosar nr. 5110/97/2011
Şedinţa publică de la 13 martie 2012
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamanta S.M.M. a chemat în judecată pe pârâţii Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, solicitând:
- obligarea pârâţilor la recunoaşterea diplomei de licenţă seria A1 nr 0141017 eliberată la data de 11 iulie 2009.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în baza actelor de studii pe care le deţine a participat la examenul de titularizare din anul 2010, organizat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, însă la examenul organizat în anul 2011, acelaşi pârât nu i-a validat dosarul, motivând că este absolventă a Universităţii Spiru Haret.
Prin Sentinţa nr. 2926 din 10 noiembrie 2011, Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia necompetenţei materiale şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, reţinând calitatea de autoritate centrală publică a pârâtului Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Sentinţa nr. 395 din 14 decembrie 2011, a admis excepţia necompetenţei materiale ridicată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Totodată, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă să soluţioneze conflictul intervenit în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel a apreciat că, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competenţa materială a instanţelor de contencios administrativ în funcţie de două criterii, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente în sistemul administraţiei publice şi criteriul valoric, atunci când litigiul priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. d) şi art. 3 alin. (1) C. proc. civ., competenţa curţilor de apel în materia contenciosului administrativ, pentru situaţia când litigiul nu priveşte impozite, taxe, etc., cum este cazul în speţă, intervine doar în prezenţa actelor emise de autorităţile publice centrale.
În speţă, se contestă refuzul pârâtului Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara de a permite reclamantei să participe la examenul de titularizare în anul 2011 ca efect al nerecunoaşterii diplomei de licenţă seria A1 nr 0141017 eliberată la data de 11 iulie 2009.
Aşadar obiectul cauzei vizează un act asimilat actului administrativ unilateral, respectiv refuzul de recunoaştere a unui drept, în condiţiile art. 8 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, acest act aparţinând unei instituţii publice locale.
În raport de precizarea reclamantei, curtea de apel a reţinut că pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este chemat în judecată doar pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa în cauză, reclamanta neavând un conflict deschis cu acest pârât, relativ la un act administrativ tipic sau asimilat emis de el.
În concluzie, Curtea a reţinut că în speţă se atacă un act administrativ emis de o instituţie publică locală, aspect care atrage competenţa tribunalului şi nu a curţii de apel, astfel că raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei comerciale şi de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara.
În baza art. 20 alin. (1) pct. 2, art. 22 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă se face în favoarea Tribunalului Hunedoara, în raport de considerentele care vor fi expuse în continuare.
Aşa cum s-a prezentat anterior, obiectul prezentului litigiu de contencios administrativ se referă la refuzul pârâtului Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara de a permite reclamantei să participe la examenul de titularizare în anul 2011, ca efect al nerecunoaşterii diplomei de licenţă seria A1 nr 0141017 eliberată la data de 11 iulie 2009.
Cu alte cuvinte, obiectul cauzei vizează un act asimilat actului administrativ, în speţă refuzul de recunoaştere a unui drept, în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ce emană de la o autoritate publică locală.
Improcesuarea pârâtului Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu poate atrage competenţa în favoarea curţii de apel, raportat la rangul acesteia de autoritate publică centrală, întrucât actul administrativ asimilat emană de la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara - autoritate publică locală.
În prezentul conflict negativ de competenţă sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care menţionează următoarele:
„Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluţionează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Prin urmare, specificul litigiilor care se desfăşoară între persoanele fizice sau juridice şi administraţia publică determină, în mod necesar, existenţa unor reguli imperative în privinţa competenţei instanţelor de contencios administrativ.
Pentru stabilirea competenţei materiale, articolul aflat în discuţie instituie două criterii: cel al rangului autorităţii care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecăţii, în sistemul organelor administraţiei publice, respectiv criteriul valoric.
În cauza de faţă, este aplicabil primul criteriu enunţat anterior. În plus, trebuie subliniat faptul că tribunalul este competent să soluţioneze acest litigiu de contencios administrativ, faţă de împrejurarea că Inspectoratul Judeţean Hunedoara este o autoritate publică locală. De asemenea, mai trebuie să fie relevat art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.M.M. şi pârâţii Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara şi Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2012.
Procesat de GGC - DG
| ← ICCJ. Decizia nr. 1360/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 194/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
