ICCJ. Decizia nr. 1899/2012. Contencios. Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art.24 din Legea nr.554/2004 ). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1899/2012
Dosar nr. 31/1/2012
Şedinţa publică din 5 aprilie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 500 din 28 septembrie 2011, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul K.V. în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - D.F. -, a aplicat conducătorului autorităţii pârâte amendă în sumă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de 10 aprilie 2010 şi până la executarea integrală şi efectivă a Sentinţei nr. 462 din 13 octombrie 2009 pronunţată de această instanţă în dosarul nr. 1457/33/2009, definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 1367 din 10 martie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - D.F.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 6174 din 20 decembrie 2011, a admis recursul, a modificat în parte sentinţa atacată, în sensul că a respins capătul de cerere privind aplicarea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare reclamantul K.V., indicând ca temei juridic dispoziţiile art. 317 alin. (1) C. proc. civ.
Contestatorul a solicitat anularea deciziei atacate şi, în urma rejudecării cauzei, respingerea recursului şi menţinerea Sentinţei nr. 500 din 28 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
În cadrul contestaţiei în anulare se susţine de către contestator faptul că instanţa de control judiciar a procedat la judecarea recursului cu încălcarea normelor legale privind citarea părţilor, întrucât pentru termenul de judecată din data de 16 decembrie 2011 i-a fost comunicată doar citaţia, fără motivele de recurs, după cum impun prevederile art. 86 C. proc. civ.
Contestatorul arată că, în raport de situaţia anterior prezentată, a solicitat amânarea cauzei pentru a lua cunoştinţă de motivele de recurs şi pentru a pregăti apărarea, cerere care i-a fost respinsă.
A fost ataşat dosarul nr. 1129/33/2011 în care a fost pronunţată de Înalta Curte Decizia contestată.
Conform art. 317 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţia în anulare, pentru motivele arătate mai jos, dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1) când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a putut fi îndeplinită potrivit cu cerinţele legii; 2) când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
În speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine următoarele:
La termenul de judecată din data de 18 noiembrie 2011, instanţa de recurs a amânat cauza, întrucât a constatat că nu a fost legal îndeplinită procedura de citare cu intimatul-reclamant K.V.
Intimatul a fost legal citat pentru termenul de judecată din data de 16 decembrie 2011, aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 25 dosar recurs.
La data de 07 decembrie 2011, intimatul a formulat cerere de amânare în vederea angajării unui apărător şi pentru comunicarea motivelor de recurs.
După cum rezultă din menţiunea făcută de grefierul de şedinţă pe cererea anterior arătată, intimatului i-au fost comunicate motivele de recurs la data de 8 decembrie 2011.
Ca atare, intimatul a avut la dispoziţie 5 zile pentru pregătirea apărării şi pentru redactarea întâmpinării.
Mai mult decât atât, pentru a da posibilitatea părţii să-şi exercite dreptul la apărare, instanţa de recurs a amânat pronunţarea deciziei pentru termenul din 20 decembrie 2011. Prin urmare, dacă avea interes, intimatul putea redacta concluzii scrise.
În ceea ce priveşte ipoteza reglementată de art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte constată că partea aflată în discuţie nu a formulat critici ce pot fi încadrate în textul legal anterior arătat.
Ca atare, Înalta Curte concluzionează că aspectele invocate de către contestator în sprijinul incidenţei temeiului juridic indicat nu sunt relevante, motiv pentru care apreciază că nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. 317 alin. (1) C. proc. civ.
În consecinţă, în baza art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare întemeiată pe textul legal mai sus indicat, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul K.V. împotriva Deciziei nr. 6174 din 20 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 aprilie 2012.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 1878/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 19/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
