ICCJ. Decizia nr. 2319/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2319/2012
Dosar nr. 11209/2/2010
Şedinţa publică de la 11 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 492 din 20 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de către reclamanta B.V., în contradictoriu cu pârâţii A.N.C. şi Preşedintele A.N.C., ca rămasă fără obiect, a respins acţiunea formulată de către reclamantul B.V., în contradictoriu cu pârâţii A.N.C. şi Preşedintele A.N.C., ca neîntemeiată, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii S.V. şi S.V., în contradictoriu cu pârâţii A.N.C. şi Preşedintele A.N.C., a obligat pârâţii să soluţioneze cererile reclamanţilor de soluţionare a cererilor de redobândire a cetăţeniei şi să emită un ordin în acest sens şi a respins cererea acestor reclamanţi privind emiterea unui ordin în sensul acordării cetăţeniei române, ca prematur formulată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că cererile reclamanţilor de redobândire a cetăţeniei române au fost înregistrate la secretariatul Comisiei pentru cetăţenie din 31 martie 2010 (B.V.), sub nr. 41180/RD/31.03.2010 (B.V.), sub nr. 26550/RD din 16 iunie 2010 (S.V.) şi sub nr. 26575/RD din 16 iunie 2010 (S.V.).
Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie a dispus prin rezoluţie, potrivit art. 16 alin. (2) lit. a), efectuarea verificărilor prevăzute de art. 8 lit b) şi e), la care face trimitere art. 11 din Legea cetăţeniei române.
În urma efectuării verificărilor pe care A.N.C. le efectuează cu privire la fiecare cerere de acordare sau redobândire a cetăţeniei române, la data de 14 ianuarie 2011, cererea nr. 41177/RD din 31 martie 2010 a fost analizată şi avizată negativ de Comisia pentru Cetăţenie. Ulterior, a fost emis Ordinul nr. 236/P din 03 mai 2011 prin care s-a respins cererea depusă de B.V. de redobândire a cetăţeniei române.
Cererea de redobândire a cetăţeniei române nr. 41180/RD din 31 martie 2010 (B.V.) a fost analizată şi avizată pozitiv de Comisia pentru Cetăţenie la data de 03 noiembrie 2010 şi aprobată prin Ordinul nr. 41/P din 27 ianuarie 2011.
În ceea ce priveşte cererea depusă de S.V.ia prin care a solicitat redobândirea cetăţeniei române, instanţa de fond a reţinut că Secretariatul Comisiei pentru Cetăţenie a stabilit că aceasta va fi analizată la data de 26.07.2011, întrucât la termenul stabilit de Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie prin rezoluţie, potrivit art. 16 alin. (2) lit. a), respectiv la 27 ianuarie 2011, nu erau finalizate verificările impuse de art. 8 lit b) şi e) la care face trimitere art. 11 din actul normativ menţionat anterior, în sensul că nu fuseseră primite informaţiile solicitate.
În aceeaşi situaţie se află şi cererea din 16 iunie 2010. Astfel, ca urmare a nefinalizării verificărilor mai sus menţionate, cererea domnului S.V. nu a putut fi analizată de Comisia pentru Cetăţenie la data de 14 ianuarie 2011 (termen stabilit prin rezoluţie de Preşedintele Comisiei), urmând să fie analizată la data de 26 iulie 2011.
Având în vedere dispoziţiile art. 14-21 din Legea nr. 21/1991 care reglementează procedura de soluţionare a cererilor privind redobândirea cetăţeniei române, data înregistrării cererii formulate de către reclamanta B.V., faptul că ulterior înregistrării prezentei cauze-17 noiembrie 2010- a fost emis şi comunicat prin scrisoare recomandată ordinul privind redobândirea cetăţeniei române şi petitul acţiunii acesteia, Curtea a constatat că acţiunea acesteia a rămas fără obiect.
Cu privire la reclamantul B.V., instanţa de fond a constatat că prin ordinul din 03 mai 2011 a fost respinsă cererea reclamantului privind redobândirea cetăţeniei române, iar prin acţiunea înregistrată la data de 17 noiembrie 2010 acesta a solicitat emiterea unui ordin de acordare a cetăţeniei române, susţinând însă în motivare faptul că autoritatea publică pârâtă refuză să îi soluţioneze în termenul legal cererea de redobândire a cetăţeniei române, fiind vorba prin urmare despre un pretins refuz nejustificat de soluţionare a cererii în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel încât se impune respingerea acţiunii acestui reclamant ca neîntemeiată, urmând ca acest ordin să poată face obiectul unei acţiuni vizând fondul cererii de redobândire a cetăţeniei române conform dispoziţiilor Legii nr. 21/1991.
Asupra acţiunilor formulate de către reclamanţii S.V. şi S.V.A., Curtea a reţinut că cererile acestora privind redobândirea cetăţeniei române nu au fost soluţionate, deşi termenul de 5 luni prevăzut de Legea nr. 21/1991 prevede obligarea autorităţii publice pârâte să soluţioneze aceste cereri în cadrul acestuia, fiind irelevantă susţinerea pârâţilor în sensul imposibilităţii obiective de a soluţiona în timp util cererile reclamanţilor în cauză, imposibilitatea nefiind dovedită în mod corespunzător celor susţinute, considerente care coroborate conduc la admiterea în parte a acţiunilor acestor reclamanţi în sensul obligării pârâţilor să soluţioneze cererile acestora şi să emită un ordin în acest sens.
A fost respinsă ca prematur formulată cererea reclamanţilor în cauză privind obligarea autorităţii publice pârâte să emită ordine de admitere a cererilor de redobândire a cetăţeniei române, având în vedere cele anterior menţionate cu privire posibilitatea de a ataca pe fond un eventual ordin de respingere potrivit procedurii speciale prevăzută de Legea nr. 21/1991.
Împotriva acestei hotărâri, pârâţii A.N.C. şi Preşedintele A.N.C. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivare căii de atac, recurenţii susţin că, aşa cum s-a menţionat şi în cuprinsul întâmpinării depuse la dosarul de fond, precum şi în Referatele de schimbare a termenului depuse în probaţiune, nu s-au finalizat verificările pe care A.N.C. le efectuează cu privire la cererile de redobândire a cetăţeniei române formulată, iar corespondenţa cu instituţiile abilitate a furniza relaţiile necesare analizării cererilor de redobândire a cetăţeniei române nu poate face obiect al probatoriului în dosarele ce au ca obiect soluţionarea cererilor în materie de cetăţenie, având în vedere dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 republ.
În faţa instanţei de recurs a fost depus ordinul prin care s-a aprobat cererea de redobândire a cetăţeniei române.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Prin cererea adresată instanţei de contencios administrativ, reclamanţii au solicitat să se dispună soluţionarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române.
Înalta Curte remarcă faptul că cererile reclamanţilor de redobândire a cetăţeniei române au fost avizate pozitiv de către Comisie.
Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, republicată, prin Ordinul de redobândire a cetăţeniei române din 27 iunie 2011, Preşedintele A.N.C. a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de lege şi a aprobat cererile reclamanţilor de redobândire a cetăţeniei române.
Prin urmare, având în vedere faptul că cererea reclamanţilor a fost soluţionată de Comisia pentru Cetăţenie şi aprobată prin Ordin al Preşedintelui A.N.C., Înalta Curte constată că acţiunea a rămas fără obiect.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul şi va modifica sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii formulate de S.V. şi S.V.ia ca rămasă fără obiect, menţinându-se celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.N.C. şi Preşedintele A.N.C. împotriva sentinţei civile nr. 4292 din 20 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată, în sensul că respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei A.N.C. să soluţioneze cererile reclamanţilor S.V. şi S.V.ia de redobândire a cetăţeniei române ca rămase fără obiect.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2302/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2321/2012. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
