ICCJ. Decizia nr. 287/2012. Contencios
Comentarii |
|
I. Circumstanțele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul C.M. a chemat în judecată pârâtul Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție solicitând anularea actului administrativ emis de pârât, intitulat "Adeverință pentru actualizarea pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, republicată" nr. 3210 din 2 martie 2007, care nu i-a fost comunicată; obligarea pârâtului să emită o nouă adeverință în care să se precizeze că actualizarea pensiei sale de serviciu, începând cu data de 1 ianuarie 2007, să se facă în raport de funcția de "inspector șef în Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii" și să o transmită Casei de Pensii a Municipiului București, Casa Locală de Pensii Sector 1, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea Curții de Apel
Prin Sentința nr. 1318 din 22 februarie 2011 a Curții de Apel București a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul C.M. în contradictoriu cu pârâtul Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, anterior modificării prin O.U.G. nr. 100/2007, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează anual, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecători și procurori în activitate.
Legea nr. 247/2005 (Titlul XVI - art. 2), în vigoare de la data de 25 iulie 2005, prevede că la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de judecător-inspector și procuror-inspector se desființează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.
Instanța a reținut că legiuitorul a omis să reglementeze modul în care se vor actualiza pe viitor pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor care au ocupat anterior pensionării funcțiile desființate, astfel că acest mod se stabilește pe baza interpretării dispozițiilor legale incidente în această materie.
S-a stabilit că art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificat și completat prin O.U.G. nr. 100/2007 prevede că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad ale instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
în condițiile în care funcția de procuror-inspector era desființată, postul fiind transformat în post de execuție, actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului se putea face prin luarea în considerare a veniturilor obținute de un procuror care ocupă o funcție de execuție și a diferenței existente între veniturile procurorului-inspector șef și veniturile procurorului de execuție, la data pensionării reclamantului.
Cu privire la solicitarea reclamantului de a fi avută în vedere la actualizarea pensiei, indemnizația de încadrare brută lunară a inspectorului șef din cadrul Ministerului Justiției sau Consiliului Superior al Magistraturii, instanța a stabilit că legea face referire la condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței/parchetului, astfel încât ulterior desființării funcției de procuror inspector, pentru stabilirea funcției echivalente acesteia, trebuie avută în vedere instituția în cadrul căreia și-a desfășurat activitatea persoana pensionată.
S-a concluzionat că reclamantul a deținut funcția de procuror-inspector șef în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, actualizarea pensiei de serviciu se raportează la veniturile aferente funcției echivalente din acest Parchet, ajungându-se prin modul de calcul menționat anterior, la funcția de procuror șef serviciu.
II. Instanța de recurs
1. Criticile reclamantului
împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C.M. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că s-a aplicat greșit legea la soluționarea cauzei, în sensul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul a susținut că a deținut funcția de procuror inspector șef în Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, această funcție a fost desființată, iar Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție i-a actualizat pensia de serviciu în temeiul art. 85(2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la funcția de procuror șef serviciu, înștiințându-l în acest sens prin Adeverința din 3 martie 2007.
Recurentul a învederat că în mod greșit prima instanță a ajuns la concluzia că funcția desființată, de procuror inspector șef este echivalentă cu cea de procuror șef serviciu, deși coeficientul de multiplicare pentru cele două funcții era diferit la data pensionării sale (15,250 și respectiv 14,500), funcția echivalentă la acel moment, cu același coeficient de ierarhizare de 15,250 fiind cea de inspector general judecătoresc șef (conform Cap. B pct. 4 al Anexei 1 la O.U.G. nr. 177/2002) care făcea parte din categoria personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiției.
A concluzionat recurentul că actualizarea pensiei sale de serviciu trebuia făcută în raport de această funcție prevăzută la pct. 5 al Cap. B din Anexa 1 O.U.G. nr. 27/2006, în Anexa nr. VI/1 pct. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (anexa 12) precum și în art. 11 lit. a) din Cap. VIII al Anexei nr. VI la Legea nr. 248/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Ca argument recurentul a adus lucrarea X/2007 din ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 18 octombrie 2007 când s-a hotărât recalcularea pensiilor foștilor inspectori din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de apel în raport de funcția de procuror șef la aceste parchete, întrucât funcțiile aveau același coeficient de multiplicare.
S-a precizat că art. 85 (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică și altor categorii de personal prevăzute în art. 82 din lege, respectiv magistraților asistenți de la înalta Curte de Casație și Justiție și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, care sunt beneficiarii pensiei de serviciu, conform art. 66 (4) și art. 87(1) din același act normativ.
S-a solicitat admiterea recursului în temeiul art. 304 (9) C. proc. civ. și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, urmând a se anula Adeverința din 2 martie 2007 și a fi obligat intimatul la emiterea unei adeverințe care să-i actualizeze pensia de serviciu, începând cu 1 ianuarie 2007 în raport de funcția echivalentă de inspector șef în cadrul Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii.
2. Apărările intimatului
în temeiul art. 308 (2) C. proc. civ., intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
3. Considerentele înaltei Curți asupra recursului
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:
Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente s-au desființat funcțiile de judecător inspector și procuror inspector, iar posturile au fost transformate în posturi de judecător, respectiv procuror, conform art. 2 al Titlului XVI din acest act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 653/22.07.2005.
La acea dată art. 85 (2) din Legea nr. 303/2004 prevedea că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate.
Prin O.U.G. nr. 100/2007 textul a fost modificat astfel "Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, ... Se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului ...".
Deși nu există o reglementare legală a modalității de actualizare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor ale căror funcții au fost desființate (cum este și cazul recurentului, care a deținut, înaintea pensionării, funcția de procuror inspector șef al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție), intimatul a procedat corect la actualizarea pensiei de serviciu a recurentului prin raportare la veniturile realizate de un procuror care ocupă o funcție de execuție, (funcția de procuror inspector fiind asimilată funcției de procuror de execuție), luând în calcul diferența dintre veniturile inspectorului șef și veniturile procurorului de execuție, la data pensionării recurentului.
în urma actualizării a rezultat coeficientul 20,500 similar unui procuror șef de serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
Susținerile recurentului cum că actualizarea pensiei sale de serviciu trebuia făcută în funcție de îndemnizația de încadrare brută lunară a unui inspector șef din cadrul Ministerului Justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii contravine dispozițiilor art. 85 (2) din Legea nr. 303/2004 privind "condițiile identice de funcție, vechime și grad al instanței" ce trebuie avute în vedere cu prilejul actualizării.
Recurentul-reclamant nu a avut niciodată calitatea de angajat al Ministerului Justiției sau al Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că echivalarea funcției sale nu se poate face prin raportarea la o funcție din cadrul unor instituții cu care nu a avut niciodată raporturi de muncă, pentru care nu există nicio bază legală.
Prin urmare, singura modalitate corectă de actualizare a pensiei de serviciu a recurentului nu se putea realiza decât ținând cont de echivalarea funcției de procuror inspector cu cea de procuror de execuție, așa cum obligă textul Legii nr. 247/2005 - Titlul XIV - art. 2, la care s-au adăugat diferențele de venituri existente la data pensionării acestuia, cum s-a arătat anterior.
Trimiterile la modalitatea de recalculare a pensiilor de serviciu pentru procurorii inspectori din cadrul parchetelor de pe lângă Curțile de apel reprezintă un argument în plus pentru respingerea recursului reclamantului, deoarece actualizarea s-a aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea art. 85 (2) din Legea nr. 303/2004, modificat prin O.U.G. nr. 100/2007, prin raportare la funcția echivalentă, de procuror șef secție la același parchet.
Referirile recurentului la modalitatea de actualizare a pensiilor în cazul personalului asimilat magistraților nu au relevanță în cauză.
3. Soluția instanței de recurs
Constatând că s-a aplicat corect legea la soluționarea cauzei și nu erau incidente dispozițiile art. 304 (9) C. proc. civ., înalta Curte a respins recursul reclamantului ca nefondat, în temeiul art. 312 (1) și art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2868/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2866/2012. contencios → |
---|