ICCJ. Decizia nr. 3088/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3088/2012
Dosar nr. 9598/2/2010
Şedinţa publică de la 19 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 8 octombrie 2010, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul B.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să constate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât, aşa cum rezultă din cuprinsul Notei de constatare din 5 octombrie 2009. S-a arătat că potrivit acestei note de constatare pârâtul a fost recrutat de I.J.S. Cluj în decembrie 1980, sub numele conspirativ "A.M.", pentru încadrarea informativă a colegilor săi de studii de la F.M.V. Cluj, precum şi pentru supravegherea membrilor cultului baptist, din care pârâtul făcea parte.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 4653 din 5 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
Pentru hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că înscrisurile depuse la dosar de instituţia reclamantă C.N.S.A.S. nu fac dovada identităţii dintre pârât şi informatorul "A." sau "A.M.", aşa cum susţine reclamantul, în motivarea cererii de chemare în judecată.
În opinia instanţei de fond, adresa S.R.I. la care se face referire în nota de constatare, care confirmă identitatea sus-menţionată, nu poate avea valoare probatorie în raport de principiul nemijlocirii, atâta timp cât aceasta nici nu este depusă la dosarul cauzei, faţă de prevederile art. 1169 C. civ. şi art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008.
3. Recursul declarat de C.N.S.A.S.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs autoritatea reclamantă, invocând ca temei legal al căii de atac exercitate, prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În esenţă, prin cererea de recurs, în contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta a susţinut, contrar celor cuprinse în considerentele hotărârii de fond că,în cauză sunt îndeplinite prin înscrisurile depuse, cerinţele prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că se impunea reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii faţă de pârâtul B.A.
Faţă de cele afirmate în considerentele hotărârii instanţei de fond cu referire la nedepunerea adresei primite de la S.R.I. prin care se face dovada identităţii dintre persoana intimatului şi cea a informatorului cu numele conspirative "A." şi "A.M.", recurenta a precizat că nu a fost în măsură a produce o astfel de dovadă întrucât respectiva adresă era clasificată "secret de serviciu", însă urmează a o înfăţişa instanţei de recurs.
3. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Recursul nu este fondat şi urmează a fi respins ca atare, în considerarea celor în continuare arătate.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine, contrar celor afirmate de recurentă, că prima instanţă a realizat în prezenta cauză o corectă evaluare şi aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 24/2008 faţă de probatoriul administrat.
Recurenta-reclamantă a sesizat instanţa de contencios administrativ cu acţiunea în constatarea calităţii de colaborator a dlui. B.A., arătând în chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată, că în lipsa dosarului personal al pârâtului, respectiv a volumului în care de regulă se află angajamentul celui recrutat, se poate desigur ridica problema gradului de certitudine privind identitatea între persoana verificată şi titularul dosarului, întrucât numai în acel dosar sunt precizate datele de naştere ale titularului.
De altfel şi din cuprinsul notei de constatare, Înalta Curte reţine că recurenta-reclamantă foloseşte sintagma "se deduce" atunci când înfăţişează datele personale prezumat aparţinând domnului B.A., depuse ca fiind cele ce cuprind materialele informative furnizate de "A.M." şi respectiv "A.", în calitate de "informator".
Explicaţia oferită de recurentă în sensul că parte din dosare au fost eventual distruse, sau mutate, astfel că lipseşte tocmai mapa personală a pârâtului-intimat, chiar reală fiind, desigur că în contextul procedural de faţă nu are valoare probatorie întrucât stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii faţă de o anumită persoană fizică, determinată, nu poate fi făcută pe baza unor prezumţii sau simple afirmaţii.
Cum în cauza de faţă nu s-a demonstrat, fără dubiu şi dincolo de orice îndoială că semnatarul notelor informative depuse la dosar, cu numele de "A." şi respectiv "A.M." este una şi aceeaşi persoană cu pârâtul B.A., Înalta Curte apreciază, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 24/2008 şi faţă de deciziile Curţii Constituţionale, că în mod corect a fost respinsă acţiunea recurentei-reclamante.
Nici înscrisul depus în recurs nu prezintă relevanţă întrucât nu conţine informaţia necesară, de natură a înlătura dubiul şi lipsa de certitudine în legătură cu pretinsa participare a pârâtului la activitatea serviciilor de informaţii.
Cum într-o acţiune în constatare a calităţii de colaborator promovată de C.N.S.A.S. nu pârâtul trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind reclamantului şi desigur instanţei de judecată, obligaţia de a administra probatoriul pe baza căruia se va pronunţa soluţia, Înalta Curte apreciază că recursul de faţă nu este întemeiat în condiţiile în care acţiunea a fost corect respinsă pentru lipsa dovezilor impuse de actul normativ incident, sus arătate, cu referire directă la "persoana colaboratorului", astfel că va fi respins ca nefondat în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei nr. 4653 din 5 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3052/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3097/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
