ICCJ. Decizia nr. 3321/2012. Contencios. Anulare acte administrativ cu caracter normativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3321/2012
Dosar nr. 586/45/2010
Şedinţa publică de la 28 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 238/ CA din 25 octombrie 2010 Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii; a respins acţiunea formulată de reclamantul D.D., în contradictoriu cu Guvernul României; a respins ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010, formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României; a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 737 din 21 iulie 2010 şi a Deciziei nr. 65394 din 17 august 2010 privind recalcularea pensiei de serviciu, formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Vaslui.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul D.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
La termenul din 18 mai 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că niciuna dintre părţi nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii, deşi procedura de citare a fost legal îndeplinită, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că în termen de un an de la suspendare nici una dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, din oficiu, în condiţiile prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.: „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an”, iar potrivit art. 249 C. proc. civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes”.
Cum, în speţă, de la data suspendării cauzei şi până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor şi având în vedere că nu s-au îndeplinit nici un fel de acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute în art. 249 şi 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din acelaşi cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de D.D. împotriva Sentinţei nr. 238/ CA din 25 octombrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3320/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3322/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
