ICCJ. Decizia nr. 3489/2012. Contencios
| Comentarii |
|
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea formulată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 30 iulie 2012, în contradictoriu cu Oficiului Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri de Azil, reclamantul T.R. a contestat hotărârea nr. 2438118/h/GN din 16 iulie 2012 emisă de autoritatea pârâtă și a solicitat acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării cererii.
în motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a solicitat acordarea statutului de refugiat, deoarece este cetățean turc, a părăsit țara de origine datorită persecuției la care a fost supus din cauza faptului că este cetățean de etnie kurdă și motivat de faptul că viața îi este pusă în pericol în Tunisia a solicitat permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.
în drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 93 alin. (4) din Legea privind azilul în România nr. 122/2006.
II. Considerentele înaltei Curți de Casație și Justiție
Prin cererea formulată pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 93 alin. (4) din Legea nr. 122/2006, la data de 30 iulie 2012, reclamantul T.R. a contestat hotărârea nr. 2438118/h/GN din 16 iulie 2012 emisă de Oficiului Român pentru Imigrări - Direcția de Azil și Integrare - Centrul Regional de Cazare și Proceduri de Azil și a solicitat acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluționării cererii.
Conform art. 93 din Legea privind azilul în România nr. 122/2006:
"(1) împotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.
(2) Soluționarea plângerii este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea (...).
(4) în cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluționează în regim de urgență de către instanța de judecată competentă, care se va pronunța în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere irevocabilă (...)".
în consecință, în raport cu dispozițiile legale mai sus citate, competentă să soluționeze pricina este Judecătoria sector 4 București, urmând ca înalta Curte, în baza art. 158-159 pct. 2 C. proc. civ., a trimis cauza spre competentă soluționare acestei instanțe.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3455/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3486/2012. Contencios → |
|---|
