ICCJ. Decizia nr. 3641/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3641/2012
Dosar nr. 2100/2/2010
Şedinţa publică de la 20 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1608 din 2 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantului C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul N.G. şi a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că în cauză, nota olografă furnizată de pârât la data de 27 octombrie 1981, referitoare la maistrul S. din secţia Foto a C.I.C.: „este un element naţionalist care spune printre altele că mă ... în ea de organizare a noastră, că suntem slabi în domeniul energetic (electronică) comparativ cu unguri, că noi nu o să ajungem la nivelul lor niciodată, că nivelul nostru de trai de asemenea este sub nivelul lor. Şi este nemulţumit de modul în care este organizată activitatea economică la noi în tară. De asemenea, sus numitul a polarizat în jurul lui pe toţi maghiarii din secţie”. Aşa cum reţine ofiţerul de legătură, pârâtul a furnizat aceste informaţii din proprie iniţiativă, cu aspectele prezentate în notă fiind informaţii ofiţeri superiori din cadrul I.J.S. Mureş.
Deşi pârâtul a fost recrutat pe linie de contrainformaţii, datele furnizate exced cadrul recrutării, referindu-se la comentarii la adresa nivelului de trai din România comunistă. Asemenea discuţii erau considerate „duşmănoase” şi de cele mai multe ori aveau repercusiuni pe linie de securitate asupra persoanei semnalată cu atare atitudine.
Nu constituie un impediment, faptul că pârâtul a furnizat doar o singură notă care se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. În definiţia colaboratorului Securităţii, dată de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, nu se cere ca acesta să furnizeze o pluralitate de informaţii. Este de ajuns furnizarea unei singure informaţii, în condiţiile definiţiei legale, pentru a fi reţinută calitatea de colaborator al Securităţii.
Ca atare, prima condiţie impusă de legiuitor în constatarea calităţii de colaborator, este asigurată.
A doua condiţie cerută de lege, se referă la faptul ca informaţiile prevăzute la pct. 1 să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Şi această condiţie este asigurată deoarece, pe de o parte, nu cade în sarcina C.N.S.A.S. probarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ci, aşa cum şi textul de lege o arată, constatarea calităţii de colaborator al securităţii are loc atunci când persoana verificată, prin informaţiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea acestor drepturi. Nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul N.G., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente:
- instanţa de fond a stabilit în mod greşit că furnizarea unor informaţii s-a făcut în mod conştient, având reprezentarea clară a consecinţelor acestei activităţi. În acest sens, instanţa de fond nu a ţinut seama de înscrisurile depuse la dosar, atestând diagnosticul de „schizofrenie paranoidă” în perioada semnării angajamentului la societate şi a semnării declaraţiilor încriminate;
- hotărârea este nemotivată şi nu se bazează pe probe, cauza fiind soluţionată la prima zi de înfăţişare, fără ca instanţa să motiveze respingerea probei cu martori cerută de reclamant.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi criticile formulate în recurs, ce se încadrează în prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este întemeiat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Astfel, instanţa de fond a stabilit în mod greşit situaţia de fapt, cu ignorarea sau interpretarea greşită a probei cu înscrisuri depuse de pârât. Potrivit documentelor depuse de acesta la dosar, în perioada 1981 – 1983, pârâtul suferea, în mod cert, de o boală psihică gravă, care îi afecta discernământul, respectiv schizofrenie paranoidă. În aceste condiţii, nu se poate considera că pârâtul şi-a asumat, cu discernământ, angajamentul semnat cu societatea şi anumite informaţii pe care le-a furnizat în perioada respectivă.
În consecinţă, în raport de documentele medicale depuse la doar de fond, instanţa ar fi trebuit să respingă acţiunea formulată de C.N.S.A.S., în cauză nefiind întrunite condiţiile referitoare la art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, în principal condiţia ca informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, dispunându-se modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul C.N.S.A.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de N.G. împotriva sentinţei civile nr. 1608 din 2 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantului C.N.S.A.S.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2012 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 3626/2012. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3642/2012. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
