ICCJ. Decizia nr. 4135/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4135/2012
Dosar nr. 927/33/2011
Şedinţa publică de la 16 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Cluj, în contradictoriu cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării Bucureşti, a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea pct. 8 şi 9 din Hotărârea nr. 228 din 8 iunie 2011 emisă de către Colegiul Director al Consiliului Naţional al pârâtului, prin care s-a hotărât că neafişarea bilingv a informaţiilor publice la Postul de Poliţie Săvădisla constituie discriminare.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că sesizarea pârâtei s-a realizat de către E.C.H.R.H.C.E., însă această plângere nu i-a fost comunicată în totalitate, motiv pentru care nu şi-a putut formula răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale petiţiei, fiind în imposibilitatea de a prezenta toate dovezile necesare.
Instanţa de fond, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii.
Prin Sentinţa civilă nr. 457 din 15 septembrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamantul Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Cluj în contradictoriu cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 161 din Legea nr. 554/2004 se impunea ca, din iniţiativa reclamantului, să fie întregit cadrul procesual prin chemarea în judecată în calitate de pârât şi a celui care a formulat sesizarea în faţa pârâtei pentru soluţionarea prezentei contestaţii în condiţii de opozabilitate şi contradictorialitate specifice procedurii civile.
Cadrul procesual a fost legat în faţa Consiliului, prin participarea petentului ce a formulat petiţia şi a reclamatului din prezenta cauză.
Toate acestea impun participarea aceloraşi părţi şi legarea cadrului procesual între aceleaşi persoane.
Instanţa de fond a mai reţinut că excepţia inadmisibilităţii cererii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive nu este, într-adevăr, reglementată (de altfel, nici alte excepţii nu sunt prevăzute expres în legislaţie), însă existenţa ei se desprinde din analizarea condiţiilor pentru ca o astfel de cerere să poată fi corect dedusă judecăţii.
Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamantul Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Cluj a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că însăşi în motivarea sentinţei instanţa de fond admite faptul că excepţia inadmisibilităţii cererii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive nu este reglementată în legislaţie.
Potrivit Legii nr. 554/2004, condiţia de admisibilitate a unei acţiuni în materia contenciosului administrativ este expres prevăzută de art. 7 din aceeaşi lege, art. 16 din Legea 554/2004 nefiind o condiţie de admisibilitate a unei acţiuni în contencios administrativ.
În ceea ce priveşte principiul disponibilităţii enunţat de instanţa de fond în sentinţă, acesta este consacrat în dispoziţiile articolului 129 alin. (6) C. proc. civ. şi prevede că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit prevederilor art. 129 C. proc. civ., instanţa este în drept să pună întrebări părţilor sau să pună în dezbaterea lor orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la dezlegarea pricinii, chiar dacă nu este cuprinsă în cerere sau în întâmpinare, putând ordona dovezile pe care le va găsi de cuviinţă, chiar dacă părţile se împotrivesc.
De asemenea, instanţa este datoare să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevărul şi pentru a preveni orice greşeală în cunoaşterea faptelor, dând părţilor ajutor activ în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor.
Nu în ultimul rând, instanţa poate să invoce din oficiu încălcarea normelor imperative pentru a se respecta contradictorialitatea şi dreptul la apărare.
Spre deosebire de obiectul acţiunii, care nu poate fi schimbat şi nici depăşit, temeiul ei juridic nu leagă instanţa, care este îndreptăţită şi chiar obligată, în exercitarea rolului activ şi pentru a ajuta efectiv părţile în ocrotirea intereselor lor legitime, să dea acţiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea dată de reclamant prin cererea sa de chemare în judecată.
În cauza de faţă, instanţa de fond a respins acţiunea, ca inadmisibilă, invocând dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 554/2004.
Conform acestui articol instanţa de contencios administrativ poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a altor subiecte de drept.
Or, tocmai în temeiul acestui text de lege, instanţa de fond putea şi trebuia să pună în discuţia părţilor introducerea în cauză a petentei din faţa Consiliului pentru a nu fi încălcat principiul contradictorialităţii.
Acest principiu presupune faptul că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii şi discuţiei părţilor, că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenţia dedusă judecăţii.
Pentru ca acest principiu să fie respectat, nu este necesar ca partea să se fi exprimat efectiv, ci este suficient ca ea să fi fost în măsură să o facă.
Contradictorialitatea se manifestă atât în raporturile dintre părţi, iar pentru aceasta trebuie în prealabil ca părţile să fie informate exact despre existenţa procesului, conţinutul pretenţiilor şi argumentelor părţii adverse, cât şi în raporturile dintre părţi şi instanţă.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod greşit a respins acţiunea ca inadmisibilă reţinând că, doar la iniţiativa reclamantului se poate întregi cadrul procesual.
Procedând în acest mod, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, care urmează a fi casată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond urmează, aşadar, să dispună citarea, în cauză, şi a petentei E.C.H.R.H.C.E., să califice cadrul procesual în raport cu obiectul acţiunii reclamantului şi, totodată, să valorifice toate apărările şi susţinerile părţilor.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj împotriva Sentinţei nr. 457 din 15 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4181/2012. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 4144/2012. Contencios → |
|---|
