ICCJ. Decizia nr. 4246/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4246/2012
Dosar nr. 160/35/2011
Şedinţa publică de la 19 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii şi procedura derulată în primă instanţă
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, reclamantul M.V.V. a chemat în judecată pârâta C.N.A.S., solicitând obligarea acesteia la anularea Ordinului C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prin care se aprobă Organigrama C.A.S. Bihor.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că are un interes legitim în promovarea acţiunii, întrucât a fost disponibilizat prin efectul Ordinului C.N.A.S. nr. 867/29 noiembrie 2010, prin care se aprobă Organigrama C.A.S. Bihor.
A mai arătat reclamantul că în urma unei restructurări la nivel naţional, C.A.S. Bihor a compus un document intitulat proiect Organigramă C.A.S. Bihor pe anul 2010, nerespectând Organigrama cadru ordonată de către C.N.A.S. şi avizată de Consiliul de Administraţie al C.N.A.S. în data de 15 noiembrie 2010.
S-a mai precizat că, întrunit în şedinţă, Consiliul de Administraţie al C.A.S. Bihor, nu a aprobat documentul, iar Prefectura Bihor, sesizată de mai mulţi funcţionari nemulţumiţi, a trimis Corpul de Control care a întocmit un Raport în care s-a constatat că certificatul medical al preşedintelui instituţiei nu a fost depus la compartimentul resurse umane, elaborarea proiectului de organigramă a fost făcut fără consultarea personalului de conducere, cu excepţia d-nei M.E., protocolul nu a fost însuşit prin semnătură de reprezentantul sindicatului, la C.A.S. Bihor s-au nesocotit prevederile din anexa adresei.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta C.N.A.S. a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondată, şi menţinerea ca temeinic şi legal a Ordinului nr. 867/29 noiembrie 2010 pentru aprobarea Organigramei C.A.S. Bihor.
Prin cererea de intervenţie în interes propriu, petenta S.M. a solicitat admiterea în principiu a cererii sale şi anularea Ordinului C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, arătând că, în urma aprobării Organigramei C.A.S. Bihor din data de 29 noiembrie 2010, precum şi a deciziei nr. 308 din 30 noiembrie 2010, privind eliberarea sa din funcţia de director, a fost înlăturată din conducerea C.A.S. Bihor, în prezent deţinând doar o funcţie de execuţie.
Cererea de intervenţie a fost încuviinţată în principiu la data de 6 iunie 2011.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţa nr. 206/CA din 10 octombrie 2011 Curtea de Apel Oradea a respins excepţiile lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârâta C.N.A.S., a respins excepţia lipsei de interes a intervenientei în interes propriu S.M. invocată de pârâta C.NA.S., a respins acţiunea formulată de reclamantul M.V.V. şi a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientă S.M.
În ceea ce priveşte excepţiile lipsei de interes şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului M.V.V., invocate de pârâta C.N.A.S., Curtea de Apel Oradea a avut în vedere că prin efectul Ordinului C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, care aprobă Organigrama C.A.S. Bihor, a fost emisă decizia nr. 19 din 10 februarie 2011, prin care, începând cu data de 10 februarie 2011, reclamantului i-a încetat de drept raportul de serviciu prin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensia de limită de vârstă.
Excepţia lipsei de interes a cererii intervenientei în interes propriu S.M. a fost respinsă pentru acelaşi considerent, în cazul acesteia fiind emisă decizia C.A.S. Bihor nr. 132 din 27 iunie 2011 de încetare a raporturilor de serviciu prin demisie, ca urmare a cererii din 27 mai 2011.
Totodată instanţa a apreciat că nu poate fi primită apărarea pârâtei C.N.A.S. în sensul că acţiunea reclamantului nu ar mai avea obiect, ca urmare a emiterii Ordinului Preşedintelui C.N.A.S. nr. 646 din 25 iulie 2011, prin care a fost modificată structura organigramei C.A.S. Bihor, aprobată prin Ordinul Preşedintelui C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, câtă vreme, faţă de reclamant şi intervenientă, Ordinul nr. 867 din 29 noiembrie 2010 şi-a produs efectele, determinând emiterea celor două decizii de încetare a raporturilor de serviciu la care s-a făcut referire mai sus.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea a constatat că reclamantul M.V.V. a invocat, în susţinerea acţiunii în contencios administrativ, Raportul de control nr. R1. şi nr. R2. 03 decembrie 2010, întocmit de Instituţia Prefectului Judeţului Bihor, prin care s-a propus efectuarea unui control de specialitate de către C.N.A.S. Bucureşti, privind aspectele specifice, şi a unui control de către A.N.F.P., privind aspectele legate de funcţiile publice.
În urma acestui raport nu s-au constatat nereguli şi nici nu s-au stabilit măsuri în sarcina C.A.S. Bihor. În raport s-a reţinut că prin aplicarea prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 97/2010, numărul de posturi din cadrul C.A.S. Bihor a fost redus de la 85 la 64 de posturi. Dintre cele 21 de posturi reduse, 10 erau ocupate şi 11 funcţii publice erau vacante (printre care şi două funcţii publice de conducere). Dintre cele 10 posturi ocupate care au fost reduse, 8 erau posturi corespunzătoare unor funcţii publice şi două erau posturi contractuale.
În raportul A.N.F.P. s-a mai reţinut că, potrivit proiectului de organigramă şi notei de fundamentare transmise spre aprobare, a fost restructurată Direcţia Relaţii Contractuale, iar funcţia publică de conducere de director a fost redusă prin modificarea în proporţie de peste 50% a atribuţiilor aferente. De asemenea, a fost redusă funcţia publică de conducere de şef birou medicină primară prin schimbarea structurii compartimentului, precum şi funcţia publică de şef birou contractare, decontare farmacii, prin schimbarea structurii compartimentului şi trecerea în subordinea medicului - şef.
În ceea ce priveşte faptul că în subordinea medicului şef nu a fost prevăzut un număr de 15 funcţii publice, s-a arătat în raport că „serviciul medical" al caselor de asigurări de sănătate este dimensionat în raport cu numărul de asiguraţi, potrivit art. 38 din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006 şi art. 289 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, fără a fi necesară raportarea la dispoziţiile Legii nr. 161/2003 în ceea ce priveşte numărul minim de posturi din cadrul structurii definită ca „serviciu".
Ca urmare a adresei A1./2010 a C.N.A.S., înregistrată la A.N.F.P. cu nr. AN1./2010 prin care se solicită avizul pentru stabilirea funcţiilor publice din cadrul C.A.S. Bihor, A.N.F.P. a acordat aviz favorabil pentru funcţiile publice din cadrul C.A.S. Bihor în data de 25 octombrie 2010.
Astfel a apreciat Curtea că întreaga procedură privind reorganizarea C.A.S. Bihor, în urma punerii în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 97/2010, a fost supusă controlului A.N.F.P., primind aviz favorabil, fiind infirmate constatările din raportul de control întocmit de Instituţia Prefectului judeţului Bihor, atât în ceea ce priveşte elaborarea şi semnarea proiectului de organigramă ce a fost transmis C.N.A.S. Bucureşti, criteriile de restructurare/disponibilizare menţionate în protocolul încheiat cu sindicatul din C.A.S. Bihor nr. 5758/22 noiembrie 2010, precum şi cu privire la schimbarea structurii existente la nivelul C.A.S. Bihor.
În ceea ce priveşte persoana care a semnat nota de fundamentare şi proiectul de organigramă comunicate C.N.A.S. cu adresa C.A.S. Bihor nr. din 29 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că aceste acte au fost semnate de Preşedintele - Director General al C.A.S. Bihor, care a fost prezent la serviciu la data de 22 noiembrie 2010. De asemenea, şi statutul de personal anexat la nota de fundamentare, emis la solicitarea C.N.A.S. prin adresa NLD 9173/19 noiembrie 2010 a fost semnat de Preşedintele - Director general al C.A.S. Bihor.
Structura funcţiilor s-a comunicat la data de 25 noiembrie 2010, conform adresei nr. A1. din 25 noiembrie 2010, fiind semnată de înlocuitorul Preşedintelui General al C.N.A.S. Bihor, aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010 - 30 noiembrie 2010, conform certificatului medical seria C1. nr. CC1.
Referitor la numirea înlocuitorului Preşedintelui - Director General al C.A.S. Bihor, instanţa a reţinut că aceasta s-a făcut prin Decizia Preşedintelui General al C.A.S. Bihor nr. 267/2010, iar nu printr-un act administrativ al C.N.A.S., înlocuitorul fiind delegat să îndeplinească, conform art. 33 alin. (7) din Statutul C.N.A.S., atribuţiile Preşedintelui - Director General al C.A.S. Bihor, aprobate prin H.G. 972/2006, pe perioada în care preşedintele - director general, de drept, se afla în imposibilitatea exercitării funcţiei.
A mai reţinut Curtea că art. 4 lit. b) pct. 1, pct. 16 şi pct. 21 din Contractul de management nr. M1. încheiat cu C.N.A.S., Preşedintele - Director General al C.A.S. Bihor asigură gestionarea şi administrarea C.A.S. Bihor, în condiţiile legii, şi dă dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru personalul C.A.S., în limitele mandatului încredinţat. De asemenea, desemnează prin decizie un înlocuitor pentru perioadele în care nu este prezent în casa de asigurări de sănătate, cu aprobarea preşedintelui C.N.A.S.
În altă ordine de idei, instanţa a apreciat ca fiind nejustificată susţinerea reclamantului, potrivit căreia C.A.S. Bihor este o instituţie publică în administraţie publică locală, având în vedere prevederile art. 267 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, în conformitate cu care casele de asigurări sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea C.N.A.S.
În baza aceloraşi considerente, în temeiul prevederilor art. 55 C. proc. civ., Curtea de Apel Oradea a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta S.M., având în vedere împrejurarea că Ordinul C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prin care s-a aprobat organigrama C.A.S. Bihor, a fost apreciat ca fiind emis cu respectarea prevederilor legale.
3. Recursul reclamantului
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Oradea a declarat recurs reclamantul M.V.V., solicitând modificarea ei în sensul admiterii acţiunii.
În motivarea căii de atac, recurentul - reclamant a arătat că instanţa de fond a interpretat greşit actele deduse judecăţii, menţinând ilegalitatea evidentă constând în semnarea statului de funcţii de către o altă persoană decât Preşedintele - Director general al C.A.S. Bihor, ilegalitate care afectează Ordinul C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, între ale cărui anexe se află statul de funcţii indicat.
De asemenea, recurentul - reclamant a invocat încălcarea dreptului său la apărare, în sensul că instanţa de fond i-a respins acţiunea în baza unui înscris (raportul de control întocmit de A.N.F.P.) care a fost depus la dosar după încheierea dezbaterilor, odată cu concluziile scrise, contrar prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituţia României, care garantează dreptul la apărare, şi art. 167 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia dovezile vor fi administrate înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului.
În dovedirea susţinerilor sale, recurentul - reclamant a anexat copia deciziei nr. 267 din 30 iulie 2010 a C.A.S. Bihor.
4. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata - pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, indicând în detaliu prevederile normative pe care se fondează legalitatea ordinului contestat şi împrejurările în care a fost concepută,avizată şi aprobată documentaţia privind organizarea şi statul de funcţii al C.A.S. Bihor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurentul - reclamant şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă cuprinsă la pct. 1.1 din prezenta decizie, recurentul - reclamant a supus controlului exercitat de instanţa de contencios administrativ Ordinul C.N.A.S. nr. 867 din 29 noiembrie 2010, prin care a fost aprobată organigrama C.A.S. Bihor.
Actul administrativ dedus judecăţii a fost emis în temeiul dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. f) şi art. 281 alin. (2) din Titlul VII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, art. 18 pct. 25 şi pct. 29 şi art. 17 alin. (5) din Statutul C.N.A.S., aprobat prin H.G. nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi Avizului A.N.F.P. nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 înregistrat la C.N.A.S. cu nr. NDL/9342 din 26 noiembrie 2010.
În esenţă, recurentul - reclamant a indicat, drept motive de nelegalitate a actului administrativ, neregularitatea procedurii de întocmire a documentaţiei care a stat la baza emiterii ordinului, constând în faptul că structura de funcţii a fost concepută şi semnată de o persoană neautorizată în acest sens şi nerespectarea organigramei - cadru impuse de C.N.A.S., dovedite prin refuzul Consiliului de Administraţie de a aproba proiectul noii organigrame, refuzul organizaţiei sindicale şi constatările unui control efectuat de Instituţia Prefectului.
Instanţa de fond a reţinut corect, pe baza unei interpretări adecvate a naturii juridice a ordinului contestat şi a probei cu înscrisuri administrate în cauză, că numărul maxim de posturi din sistemul de asigurări sociale fusese stabilit prin art. 1 din O.U.G. nr. 97/2010, privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate, şi urma ca posturile să fie repartizate, în condiţiile legii, de preşedintele C.N.A.S., conform organigramei - cadru avizate prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 35 din 15 noiembrie 2010 şi aprobate prin Ordinul Preşedintelui C.N.A.S. nr. 808.
Încadrarea în numărul de posturi la nivelul fiecărei case de asigurări de sănătate este atributul exclusiv al preşedintelui - director general, aşa cum prevede contractul de management aprobat prin Ordinul Preşedintelui C.N.A.S. nr. 15/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al C.N.A.S. şi a posturilor de preşedinţi - directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în vederea îndeplinirii indicatorilor de performanţă, încheierea contractelor de management şi evaluarea activităţii acestora. De asemenea, preşedintele - director general, numeşte, selectează, angajează, promovează, sancţionează şi concediază personalul C.A.S., potrivit contractului de management, încheiat în baza Ordinului Preşedintelui C.N.A.S. nr. 15/2008.
C.A.S. Bihor a transmis proiectul de organigramă, statul de personal şi nota de fundamentare privind modificările intervenite prin adresa înregistrată cu nr. NLD 9173 din 23 noiembrie 2010, acte care au primit avizul favorabil nr. 511593 din 25 noiembrie 2010 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în temeiul art. 107 alin. (1) din Lege nr. 188/1999.
Documentaţia transmisă de C.A.S. Bihor a fost completată cu structura de funcţii, prin adresa nr. din 25 noiembrie 2010.
În ceea ce priveşte calitatea persoanei care a semnat documentaţia, iniţial, în plângerea prealabilă administrativă, recurentul - reclamant a susţinut că la data primirii organigramei - cadru de la C.N.A.S., 9 noiembrie 2010, Preşedintele Director - general se afla în incapacitate temporară de muncă, iar înlocuitorul său nu a fost numit legal, pentru ca în recurs să arate că înlocuitorul ar fi avut drept de semnătură doar pe perioada absenţei din instituţie a Preşedintelui - Director general, care se afla la serviciu la data de 22 noiembrie 2011.
Sub acest aspect, instanţa de control judiciar reţine că judecătorul fondului a constatat că, în ceea ce priveşte persoana care a semnat nota de fundamentare şi proiectul de organigramă comunicate C.N.A.S. cu adresa C.A.S. Bihor din 29 noiembrie 2010, din probele de la dosar rezultă că aceste acte au fost semnate de d-l V.G.L., în calitate de Preşedinte - Director General al C.A.S. Bihor, care a fost prezent la serviciu în data de 22 noiembrie 2010. De asemenea, şi statutul de personal anexat la nota de fundamentare, emis la solicitarea C.N.A.S. prin adresa din 19 noiembrie 2010, a fost semnat de Preşedintele - Director general al C.A.S. Bihor.
Structura funcţiilor s-a comunicat la data de 25 noiembrie 2010, conform adresei nr. A1. din 25 noiembrie 2010, fiind semnată de dr. M.E., înlocuitor al Preşedintelui - Director General al C.N.A.S. Bihor, aflat în concediu medical în perioada 23 noiembrie 2010 - 30 noiembrie 2010, conform certificatului medical seria C1. nr. CC1.
Directorul - adjunct, Medic Şef dr. M.E., a fost desemnat înlocuitor I prin decizia nr. 267 din 30 iulie 2010, emisă de Preşedintele - Director General al C.A.S. Bihor, începând cu data de 2 august 2010, pe perioada absenţei din instituţie a Preşedintelui Director general.
În plus faţă de cele reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că recurentul - reclamant nu a indicat în concret în ce ar consta vătămarea pe care modalitatea de semnare a documentelor şi operaţiunilor administrative ar fi putut-o aduce în mod nemijlocit drepturilor ori intereselor sale legitime, în condiţiile în care întreaga procedură a primit avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Or, în cadrul acţiunii în contencios administrativ subiectiv, cum este aceasta de faţă, sancţiunea juridică a nulităţii actului administrativ pretins nelegal poate fi aplicată numai dacă se face dovada unei astfel de vătămări, în accepţiunea art. 1 alin. (1), şi art. 2 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 554/2004.
Este adevărat că în motivarea sentinţei, contrar prevederilor art. 167 alin. (2) C. proc. civ., principiului contradictorialităţii şi dreptului la apărare, instanţa a făcut referire la un înscris depus la dosar de C.N.A.S. odată cu concluziile scrise, după închiderea dezbaterilor, dar înlăturarea considerentelor fondate pe conţinutul acelui înscris nu atrage reformarea sentinţei, pentru că aspectele reţinute au fost dovedite şi prin celelalte probe administrate, aşa cum rezultă din cele arătate mai sus.
2. Temeul de drept al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de casare sau de modificare a sentinţei conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 - 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.V.V. împotriva sentinţei nr. 206/CA din 10 octombrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4230/2012. Contencios. Anulare acte privind... | ICCJ. Decizia nr. 4250/2012. Contencios → |
|---|
