ICCJ. Decizia nr. 4258/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4258/2012
Dosar nr. 8025/2/2011
Şedinţa publică de la 19 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14 septembrie 2011, reclamanta M.A.M., în contradictoriu cu pârâţii Universitatea Spiru Haret şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului Şi Sportului şi chematul în garanţie Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a solicitat obligarea pârâtului Universitatea Spiru Haret la eliberarea diplomei de licenţă şi a suplimentului de diplomă şi originalul diplomei de bacalaureat, sub sancţiunea de penalităţi; obligarea pârâtului MECTS la recunoaşterea diplomei de licenţă şi de a desemna unitatea de specialitate de a pune la dispoziţie Universităţii pârâte tipizatul de diplomă.
În motivarea cererii s-a arătat, în esenţă, faptul că reclamanta a urmat cursurile Facultăţii de drept şi administraţie publică din cadrul Universităţii Spiru Haret, fiindu-i eliberată adeverinţa, cu termen de valabilitate de maximum 12 luni.
A arătat reclamanta faptul că şi-a îndeplinit toate obligaţiile care îi reveneau potrivit contractelor de studii încheiate cu universitatea.
Pârâtul MECTS a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei plângerii prealabile prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenienţilor
Pârâta Universitatea Spiru Haret a depus întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie.
Prin Sentinţa nr. 950 din 13 februarie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţiile invocate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a admis acţiunea formulată de reclamanta M.A.M. în contradictoriu cu pârâţii Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Drept şi Administraţie Publică şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a obligat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licenţă pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să-i recunoască diploma de licenţă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii sub sancţiunea de penalităţi de 50 RON pe zi de întârziere, a obligat Universitatea Spiru Haret să îi elibereze reclamantei diploma de licenţă, suplimentul la diplomă şi să îi înapoieze originalul diplomei de bacalaureat în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancţiunea de penalităţi de 50 RON pe zi de întârziere.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut în esenţă următoarele.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei plângerii prealabile s-a reţinut că după cum rezultă din Adresa nr. 74851 din 21 iunie 2011 emisă de MECTS, reclamanta s-a adresat, în prealabil acestui pârât pentru recunoaşterea studiilor.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenienţilor, s-a reţinut că în speţă nu s-a formulat cerere de intervenţie.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, s-a reţinut că aceasta este absolventă a Universităţii pârâte - Facultatea de Drept şi Administraţie Publică Bucureşti, iar din actele dosarului rezultă că acesteia nu i s-a eliberat până în prezent diploma de licenţă, astfel că este pe deplin justificată calitatea sa procesuală activă.
Pe fondul cauzei s-au reţinut următoarele.
Reclamanta M.A.M. este absolventă a Universităţii Spiru Haret, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, specializarea Drept, promoţia 2009, titular al Adeverinţei nr. 3930 din 09 iulie 2009.
Curtea a reţinut că Universitatea Spiru Haret din Bucureşti a fost înfiinţată prin Legea nr. 443 din 5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi că, prin H.G. nr. 693/2003 şi H.G. nr. 676/2007, au fost acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru forma de învăţământ de zi, domeniile de licenţă: drept, sociologie, management, psihologie, ştiinţe ale educaţiei, informatică, şi altele.
Curtea a constatat că reclamanta a susţinut toate examenele în conformitate cu legislaţia în vigoare a învăţământului şi planul de învăţământ, conform actelor depuse la dosarul cauzei şi că nu există nici un act normativ sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care să se fi anulat aceste examene susţinute.
În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta Universitatea Spiru Haret în contradictoriu cu MECTS, Curtea a reţinut că această cerere a rămas fără obiect câtă vreme pe primul capăt de cerere instanţa a dispus deja obligarea pârâtei MECTS să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licenţă pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, arătând că instanţa a interpretat în mod greşit materialul probator depus la dosar.
S-a arătat că raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât conform prevederilor H.G. nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea MECTS şi Legii învăţământului nr. 84/1995, ministerul nu are atribuţii privind eliberarea diplomelor pentru absolvenţii învăţământului superior, arătând că în mod greşit instanţa de fond a soluţionat excepţia invocată, criticând de altfel sumara motivare a acesteia.
Recurentul a arătat că în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 88/1993, Legea nr. 84/1995 şi O.U.G. nr. 75/2005, formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
S-a precizat că nu trebuie confundată vocaţia pe care o au universităţile de a organiza în cadrul facultăţilor forme de învăţământ la distanţă, în specializările autorizate sau acreditate, cu dreptul de a organiza şcolarizarea la forma de învăţământ ID.
Recurentul a susţinut că în cazul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, specializările/programele de studii de la forma de învăţământ la distanţă au fost organizate şi desfăşurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 88/1993 şi a O.U.G. nr. 75/2005.
Astfel, s-a arătat că prin hotărâre de guvern au fost stabilite pentru fiecare an universitar domeniile de studii universitare de licenţă, structurile instituţiilor de învăţământ superior şi specializările organizate de acestea, iar Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, forma de învăţământ la distanţă din cadrul Universităţii Spiru Haret, nu se regăseşte în niciuna dintre aceste Hotărâri ale Guvernului.
Recurentul a precizat că nicio facultate şi nicio specializare din cadrul Universităţii Spiru Haret, forma de învăţământ ID nu a fost şi nu este acreditată, arătând că Universitatea avea dreptul să organizeze admitere numai la specializările/programele acreditate, autorizate să funcţioneze provizoriu aprobate prin hotărâre de guvern.
S-a arătat că autoritatea recurentă nu poate elibera avizul pentru tipărirea unui număr nelimitat de tipizate a diplomelor de licenţă, ci numărul acestora trebuie corelat cu numărul absolvenţilor care au urmat o specializare la o formă de învăţământ acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu, iar Ministerul a avizat deja achiziţionarea formularelor tipizate pentru actele de studii destinate absolvenţilor din promoţiile 2008, 2009 şi 2010.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
Cu privire la excepţia invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, privind lipsa calităţii procesuale pasive, Înalta Curte reţine faptul că în conformitate cu prevederile H.G. nr. 81/2009 şi ale art. 89 şi următoarele din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, pârâtul este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care conduce sistemul naţional de educaţie, învăţământ, tineret şi cercetare.
Ordinul MECTS nr. 2.284/2007, precum şi Ordinul nr. 4.022/2008 conţin reglementări care atribuie pârâtului competenţe cu privire la „conceperea şi tehnoredactarea modelelor de referinţă ale formularelor actelor de studii" în baza consultării cu instituţiile de învăţământ superior şi cu ale instituţii prevăzute de legislaţia în vigoare, dar şi competenţe cu privire la desemnarea unităţii de specialitate pentru tipărirea şi difuzarea formularelor actelor de studii astfel concepute.
În cauza de faţă, văzând că acţiunea reclamantei vizează obligarea pârâtului de a îndeplini această obligaţie legală, ce cade în sfera sa de competenţă, este evidentă justificarea calităţii sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Înalta Curte a reţinut că Universitatea „Spiru Haret" are obligaţia ca, ulterior eliberării adeverinţei de studii ce atestă absolvirea Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică, susţinerea şi promovarea examenului de licenţă în sesiunea iulie 2009, precum şi dobândirea titlului de licenţiat în drept, să elibereze şi diploma de licenţă.
Astfel, Înalta Curte a constatat că obligaţia Universităţii nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece recurentul-pârât MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare.
Motivul refuzului este acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învăţământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcţioneze.
Înalta Curte reţine că refuzul MECTS nu este justificat, întrucât Universitatea a emis reclamantei adeverinţă că este licenţiată în drept şi, prin urmare, poate pretinde eliberarea diplomei de licenţă.
Actul prin care s-a recunoscut calitatea de licenţiat în drept este în fiinţă, nu a fost revocat (anulat), se bucură de prezumţia de legalitate şi veridicitate proprie unui act administrativ.
În cauză există o interdependenţă între cele două obligaţii menţionate în cererea introductivă, în raport de competenţa fiecărei autorităţi. Aspectele de nelegalitate invocate în recurs nu pot fi primite de Înalta Curte şi vor fi respinse ca nefondate.
Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului nu a solicitat în instanţă analizarea criteriilor de obţinere a formularelor tipizate de către USH ori existenţa sau valabilitatea autorizării/ acreditării programelor de studii derulate.
Obligaţia intimatei USH este corelativă obligaţiei intimatului MECTS de a aproba formularele tipizate, cum în mod corect a apreciat instanţa de primă jurisdicţie.
Susţinerile din recurs privind neanalizarea de către instanţa de fond a hotărârilor de guvern, prin care Universitatea Spiru Haret a fost autorizată să funcţioneze provizoriu şi a dreptului acestei universităţi de a elibera acte de studii pentru absolvenţii unor programe de studii şi forme de învăţământ neacreditate nu pot fi reţinute, deoarece instanţa de fond nu a fost învestită cu o cerere privind legalitatea acreditării formelor de învăţământ la distanţă, iar adeverinţa de absolvire nu a fost anulată.
Pentru toate aceste considerente, constatând că nu sunt motive de casare sau modificare a instanţei de fond, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împotriva Sentinţei nr. 950 din 13 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3683/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4256/2012. Contencios → |
|---|
