ICCJ. Decizia nr. 4336/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4336/2012
Dosar nr. 615/39/2011
Şedinţa publică de la 25 octombrie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 306 din 29 septembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte cererea formulată de reclamanta G.M.M. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român - prin C.C.S.D. şi C.N.D. - Preşedintele C.C.S.D., şi, în consecinţă, a obligat pârâţii să transmită dosarul evaluatorului sau societăţii de evaluare desemnată în vederea întocmirii raportului de evaluare în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinţei şi să emită titlu de despăgubire în termen de 30 de zile de la definitivarea evaluării.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei G.M.M. a fost înregistrat la C.C.S.D. imediat după data de 23 iunie 2010, termenul maxim fiind de 30 de zile de la soluţionarea conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 247/2005, aşa încât la data sesizării instanţei (10 iunie 2011) trecuse aproape un an fără ca în acest dosar să se realizeze vreun demers în vederea stabilirii despăgubirilor şi emiterii titlului de despăgubire.
Curtea a apreciat că, neefectuând timp de aproape 1 an nici un fel de act în vederea soluţionării cererii de emitere a unui titlu de despăgubire, intimata a nesocotit dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Cererea reclamantei vizând aplicarea de penalităţi conducătorului instituţiei a fost respinsă, cu motivarea că această solicitare poate fi făcută, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, doar după expirarea termenului de 30 de zile pe care instanţa l-a acordat pentru transmiterea dosarului la evaluator, respectiv pentru emiterea titlului de despăgubire şi doar în condiţiile în care conducătorul entităţii în discuţie nu respectă termenul acordat.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei soluţii au declarat recurs C.C.S.D. şi C.N.D. - Preşedintele C.C.S.D., solicitând modificarea sentinţei nr. 306 din 29 septembrie 2011 în sensul respingerii în întregime a cererii reclamantei ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă C.C.S.D. a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a apreciat în mod netemeinic că în speţă ar fi fost încălcat dreptul intimatei-reclamante la soluţionarea cererii în termen de 30 de zile, dispunând obligarea sa la emiterea titlului de despăgubire, fără a ţine cont de aspectele obiective şi procedura complexă privind soluţionarea dosarului de despăgubire al reclamantei, cu ignorarea etapelor administrative.
Recurenta-pârâtă C.N.D. - Preşedintele C.C.S.D. a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, arătând că, pe de o parte, atribuţia de emitere a deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparţine C.C.S.D., care decide cu majoritatea voturilor celeor prezenţi, Preşedintele acesteia neavând vreun instrument legal pentru a determina votul celorlalţi membri ai comisiei, iar, pe de altă parte, recurenta a fost eliberată din funcţia de Preşedinte al A.N.R.P. la data de 04 octombrie 2011.
Soluţia instanţei de recurs.
Recursurile formulate sunt întemeiate pentru motivele şi în limitele care vor fi prezentate în continuare.
În cauză, este necontestat că intimata-reclamantă este beneficiara dispoziţiei Primarului Municipiului Botoşani nr. D1. din 23 iunie 2010 privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul preluat în mod abuziv, respectiv teren în suprafaţă de 2791 mp. situat în municipiul Botoşani, str. Ş.L., dispoziţie transmisă împreună cu dosarul, în noiembrie 2010, autorităţii publice recurente în condiţiile prevederilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005, dosarul fiind înregistrat sub nr. 48132/CC.
Judecătorul fondului a reţinut în mod corect că dosarul privind dispoziţia nr. D1. din 23 iunie 2010 emisă de Primarul Municipiului Botoşani a rămas în nelucrare la autoritatea recurentă pentru o perioadă de 1 an.
Se mai reţine că dispoziţia ce face obiectul Dosarului nr. 48132/CC a fost emisă ca urmare a formulării notificării în anul 2001.
În jurisprudenţa sa constantă, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut că nesoluţionarea într-o asemenea durată de timp a cererii de despăgubire, respectiv emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire reprezintă o încălcare a principiului respectării unui termen rezonabil în acţiunile administraţiei.
Recursul pârâtei C.C.S.D. este, însă, întemeiat în raport cu prevederile O.U.G. nr. 4/2012 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2012, potrivit cărora: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de Titlul VII «Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în M. Of. al României, Partea I nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În perioada prevăzută la alin. (1), personalul din cadrul A.N.R.P. întocmeşte şi ţine la zi evidenţa dosarelor de despăgubire, înregistrate în mod legal la aceasta, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentaţia existentă în aceste dosare în vederea soluţionării legale a cererilor de despăgubire şi ia măsurile necesare în scopul inventarierii şi arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptăţite”.
În privinţa acestor dispoziţii, instanţa de recurs reţine că au caracterul unor norme procedurale în raport cu procedura administrativă reglementă la Titlul VII din Legea nr. 247/2005, astfel încât, potrivit dispoziţiilor art. 725 din C. proc. civ., ele devin pe deplin aplicabile şi proceselor în curs de judecată, din momentul intrării lor în vigoare.
În ceea ce priveşte conformitatea acestor dispoziţii legale cu normele constituţionale şi convenţionale, Curtea Constituţională a reţinut, prin mai multe decizii (nr. 723/2012, nr. 760/2012 şi nr. 802/2012) între altele, următoarele argumente pe care instanţa de recurs şi le însuşeşte:
- Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate, iar măsura luată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în contextul economic actual, caracterizat de restrângeri de natură bugetară şi de dificultăţi în menţinerea echilibrului bugetar;
- De altfel, faptul că, până la data de 15 mai 2013, se suspendă emiterea titlurilor de despăgubire/conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, iar personalul din cadrul A.N.R.P. întocmeşte şi ţine la zi evidenţa dosarelor de despăgubire, înregistrează noi dosare de despăgubiri, analizează documentaţia existentă în aceste dosare în vederea soluţionării legale a cererilor de despăgubire şi ia măsurile necesare în scopul inventarierii şi arhivării dosarelor de despăgubire depuse de către persoanele îndreptăţite, relevă atenţia pe care legiuitorul delegat o acordă executării întru totul a hotărârilor judecătoreşti ce cad sub incidenţa O.U.G. nr. 4/2012;
- Soluţia legislativă adoptată de legiuitor reprezintă o normă temporară (aplicabilă până la data de 15 mai 2013) care nu aduce atingere înseşi substanţei dreptului la valorificarea titlurilor de despăgubire, obligaţia statului urmând a se executa după acest termen, prin aceasta titularul dreptului la despăgubire nefiind nevoit să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată, astfel cum susţine autorul excepţiei;
- Măsurile stabilite prin actul normativ criticat sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale referitoare la ocrotirea proprietăţii, de vreme ce urmăresc un scop legitim - echilibrul bugetar al unui stat aflat în criză economică - şi sunt proporţionale, având în vedere marja mare de apreciere a statului în domeniul politicilor economice şi sociale, precum şi echilibrul realizat de către stat prin măsurile respective;
- Faptul că, potrivit ordonanţei de urgenţă criticată, se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti, având în vedere atât caracterul sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii având ca obiect despăgubiri rezultate din aplicarea legilor privind restituirea proprietăţilor, cât şi valoarea titlurilor executorii în această materie, care este foarte mare.
În concluzie, acţiunea formulată este întemeiată, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, însă finalizarea procedurii administrative reglementate la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 şi emiterea titlului de despăgubire este condiţionată de termenul stabilit de legiuitor prin norme legale cu privire la care Curtea Constituţională s-a pronunţat că sunt constituţionale, aşa cum s-a arătat mai sus.
De asemenea, recursul pârâtei C.N.D. - Preşedintele C.C.S.D. este întemeiat sub aspectul lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia.
Potrivit legii speciale, respectiv art. 13 din Legea nr. 247/2005, atribuţia de emitere a deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparţine C.C.S.D.
Această comisie funcţionează în subordinea Cancelariei Primului Ministru şi este un organism colegial alcătuit din 9 membri, fiecare având drepturi egale în cadrul comisiei.
Preşedintele A.N.R.P. asigură conducerea lucrărilor Comisiei centrale, însă votul acestuia este egal cu cel al celorlalţi membri.
Din examinarea conţinutului art. 13 din Titlul VII - Legea nr. 247/2005, se constată că în cadrul Comisiei, membrii acesteia nu au raporturi de subordonare faţă de Preşedintele A.N.R.P.
Astfel din comisie fac parte reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Finanţelor, ai Secretariatului General al Guvernului, fiecare dintre aceştia neavând vreun raport de subordonare faţă de Preşedintele A.N.R.P.
Potrivit art. 14 alin. (2) din Titlul VII - Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală decide cu majoritatea de voturi a celor prezenţi.
În această situaţie votul aparţine fiecărui membru al Comisiei, Preşedintele neavând un instrument legal de a determina votul celorlalţi membri ai comisiei.
Având în vedere atribuţiile reglementate prin lege în sarcina C.C.S.D., precum şi considerentele anterior menţionate, se constată că răspunderea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire aparţine Comisiei în întregul său şi nu Preşedintelui.
Astfel fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I din C. proc. civ. şi al art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, recursul va fi admis şi sentinţa recurată va fi modificată, în parte, în sensul că autoritatea publică recurentă rămâne obligată să emită titlul de despăgubire în termen de 30 de zile de la expirarea termenului stabilit prin O.U.G. nr. 4/2012, cu modificările şi completările ulterioare, iar acţiunea reclamantei faţă de pârâta C.N.D. - Preşedintele C.C.S.D. va fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de pârâţii Statul Român prin C.C.S.D. şi C.N.D. împotriva sentinţei civile nr. 306 din 29 septembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa recurată în sensul că obligă autoritatea pârâtă să finalizeze procedura administrativă prin emiterea titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la 15 mai 2013.
Respinge acţiunea faţă de C.N.D. pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
Menţine celelalte dispoziţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4333/2012. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4338/2012. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
