ICCJ. Decizia nr. 4592/2012. Contencios
| Comentarii |
|
Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.M.M., constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat în esență că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul a furnizat informații care se referă la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, așa cum rezultă din actele dosarului, iar acțiunile sale în această calitate au încălcat dreptul la viață privată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 4536 din 28 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.M.M., să se constate existența calității de colaborator al Securității, motivat de faptul că din cuprinsul notei de constatare din 7 ianuarie 2010 și din înscrisurile atașate notei de constatare rezultă că pârâtul a fost recrutat în anul 1989 ca informator al Securității, pentru a furniza informații despre cunoașterea situației din cadrul fermei horticole benești, comuna S., județul Bacău.
Din probele dosarului rezultă că pârâtul la data de 31 ianuarie 1989 s-a angajat să colaboreze în mod secret și organizat cu organele de stat prin furnizarea de informații scrise despre fapte atitudini comentarii intenții de a comite infracțiuni sau alte fapte de natură să afecteze interesele și securitatea statului român, luând numele conspirativ de "A.".
Atât din Rapoartele de recrutare cât și din Angajamentul semnat la data de 31 ianuarie 1989, se confirmă susținerea pârâtului, în sensul că acesta a fost de acord să semneze angajamentul din patriotism și din dorința de a sprijini autoritățile împotriva persoanelor care intenționează să comită infracțiuni sau alte fapte de natură să afecteze interesele și securitatea statului român.
De asemenea, în nota de constatare s-a reținut nota informativă din dat de 2 februarie 1989 semnată de către reclamant , cu numele conspirativ, prin care informează cu privire la numitul R.S., inginer stagiar la ferma B., că este o fire liniștită, nu se angrenează în comentarii tendențioase dar obișnuiește să audieze programele muzicale transmise de postul de radio "E.L.", la domiciliile numitelor D.V. și D.L.
Mai susține instanța că informația pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată se referă la cea din nota informativă din data de 2 februarie 1989, prin care a relatat faptul că un coleg al său asculta emisiuni muzicale ale postului "E.L.", în contextul în care milioane de români ascultă acest post, iar respectivul coleg asculta muzică și nu altceva.
Mai susține pârâtul că la circa 10 luni de la recrutare, acesta a fost scos din evidențele organelor de securitate cu motivarea că acesta a devenit din august 1989 membru P.C.R., însă motivul real era că pârâtul nu a desfășurat în realitate activitatea la care organele de securitate s-ar fi așteptat, calitatea de membru de partid nefiind incompatibilă cu calitatea de colaborator al securității.
Astfel, instanța de fond a apreciat că informațiile oferite de pârât nu sunt de natură a atrage repercusiuni asupra persoanei despre care s-au dat informațiile respective prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Având în vedere constrângerea morală justificată de situația pârâtului și a familiei acestuia și rezultată din înscrisurile depuse de către pârât, instanța a apreciat că este de înțeles că angajamentul de colaborare al acestuia i-a fost impus, iar notele informative nu au afectat drepturi și libertăți ale omului care să se circumscrie condițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008.
S-a mai reținut că, din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că pârâtul nu a divulgat informații care ar fi putut afecta vreo persoană cu care acesta a venit în contact în perioada verificată.
Pentru considerentele expuse, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamant ca nefondată.
Recursul
împotriva sentinței civile nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen legal Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ și a constatării existentei calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe P.S., fiind îndeplinite cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.
în motivarea cererii de recurs, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a arătat în esență următoarele:
- Instanța de fond a reținut eronat faptul că cel denunțat (împreună cu gazdele sale) "obișnuiește să audieze programele muzicale transmise de postul de radio E.L." dar este imposibil de crezut că cei denunțați ignorau complet tot ceea ce se difuza înainte și după programul muzical.
Arată recurenta că din perspectiva autorităților comuniste toate emisiunile difuzate de radio E.L. erau în mod egal interzise și de aceea era bruiat postul pe parcursul emisiunilor muzicale.
De asemenea, arată recurentul, dacă informația furnizată de intimat nu ar fi reprezentat denunțarea unei atitudini potrivnice regimului comunist, nu s-ar fi justificat faptul că ofițerul de securitate propunea măsuri și identificarea persoanelor și luarea în atenție.
- A mai arătat de asemenea recurentul că nu are relevanță considerentul instanței de fond că pârâtul ar fi semnat angajamentul din patriotism, deoarece nu are relevanță conținutul angajamentului, nici măcar dacă acesta există ci exclusiv conținutul informațiilor furnizate.
în drept cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din C. proc. civ.
Procedura în fața instanței de recurs.
Pârâtul M.M.M. a formulat întâmpinare la cererea de recurs și a solicitat respingerea acestuia ca nefondat. Arată pârâtul că instanța de fond a considerat în mod justificat că referirea la persoanele care ascultau muzică la postul de radio E.L. nu ar fi condus la încălcarea drepturilor și libertăților individuale ale persoanelor în cauză.
Considerentele și soluția instanței de fond
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză și în conformitate cu prevederile art. 3041din C. proc. civ., înalta Curte constată că aceasta este fondată sentința recurată urmează a fi modificată pentru următoarele considerente:
- în conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, "colaborator al securității este persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiție"
înalta Curte constată că instanța de fond a dat o interpretare greșită situației de fapt prezentată în speță în raport cu rigorile legii.
Se reține de înalta Curte împrejurarea că pârâtul intimat a recunoscut colaborarea sa cu organele de securitate, însă minimalizează impactul și consecințele acestei colaborări determinate de faptul că, consideră acesta, activitatea a constat într-o singură notă, durata de colaborare a fost extrem de scurtă, de câteva luni, iar după circa 10 luni de la recrutarea sa a fost scos din evidențele organelor de securitate cu motivarea că a devenit membru P.C.R. din august 1989. însă arată pârâtul-intimat în mod real măsura a fost justificată de faptul că activitatea pârâtului nu a fost considerată de interes pentru securitate.
înalta Curte apreciază ca nefondate aceste susțineri și nu le va reține întrucât din economia legii precum și din practica judiciară în materie, se desprinde concluzia că nu are importanță dacă a fost furnizată o singură informație sau mai multe cum nu are importanță dacă activitatea desfășurată de persoana în cauză a fost de lungă durată sau una extrem de scurtă (10 luni).
în accepțiunea legii, se reține ca relevant că informațiile furnizate să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar. în speță referirea în cele două note informative la situații vizând "demonstrația privind puterea de penetrare a unui cartuș Brening trăgând într-un copac_" și "obișnuința să analizeze programele muzicale transmise la postul de radio E.L.", au avut drept urmare instruirea cu sarcini a pârâtului în cazul numitului G.G. lucrat pentru comentarii dușmănoase, semnalarea la organele de miliție Serviciul arme și muniții și respectiv identificarea persoanelor semnalate (ca ascultând muzică la postul de radio E.L.) și luarea în atenție".
- înalta Curte apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, neavând importanță acum că recurentul are o altă perspectivă asupra celor întâmplate.
Se constată că pârâtul a semnat un angajament că informațiile furnizate fac parte din cele ce denunță activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și au fost de natură a îngrădi drepturile și libertățile fundamentale ale omului, chiar dacă în fapt nu s-a întâmplat acest lucru , cum susține pârâtul.
Importanța celor furnizate de pârât pentru organele de securitate rezultă și din măsurile și sarcinile trasate în legătură cu cele două note de informații furnizate de pârât, așa cum au fost arătate mai sus.
Prin urmare, consideră instanța de recurs că instanța de fond a dat o interpretare eronată situației de fapt, deoarece imixtiunile în viața și conștiința persoanelor, în timpul regimului comunist, în felul în care a procedat pârâtul, încalcă dreptul la viața privată a individului , dreptul oricărei persoane de a nu expune altora, aspectele cele mai intime ale ființei sale, despre elementele care privesc modul nostru e a fi, de a gândi și care trebuie să rămână inaccesibile.
Ascultarea știrilor sau emisiunilor muzicale difuzate pe postul E.L. erau interzise și considerate atitudini potrivnice regimului comunist iar acțiunile vizând orice manipulare de arme și muniții, era strict supravegheată.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Constatând că sentința de fond este netemeinică și legală, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., s-a admis recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității , s-a modificat sentința recurată în sensul că s-a admis acțiunea, s-a constatat calitatea de colaborator al Securității a pârâtului M.M.M.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4605/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4581/2012. Contencios → |
|---|
