ICCJ. Decizia nr. 4631/2012. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4631/2012
Dosar nr. 5351/103/2010
Şedinţa publică de la 8 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei.
Prin cererea înregistrată pe Tribunalului Neamţ sub nr. 5351/103 din 20 decembrie 2010, reclamantul C.I.P. a chemat în judecată pârâtul Prim Procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, pârâtul să fie obligat să soluţioneze urgent Dosarul nr. 4983/P din 24 noiembrie 2009.
În motivare reclamantul a arătat că pârâtul nu respectă sarcinile de serviciu.
În drept reclamantul a invocat dispoziţiile art. 52 din Constituţie, O.G. nr. 137/2000, Legea nr. 48/2002 şi art. 70 C. proc. civ.
În cursul judecăţii Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ a comunicat instanţei că în Dosarul nr. 4983/P/2009 s-a emis rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale la data de 3 decembrie 2010.
Prin Sentinţa nr. 162/CA din data de 7 iunie 2011 Tribunalul Neamţ a respins acţiunea formulată de reclamantul C.I.P., în contradictoriu cu pârâtul Primul Procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.I.P. arătând că sentinţa este "antidemocratică, viciată, antibiblică".
În esenţă, recurentul şi-a arătat nemulţumirea faţă de modalitatea în care se soluţionează un dosar la parchet, arătând că de peste un an se tergiversează cauza de procurori deşi a fost de nenumărate ori în audienţă.
Prin Decizia nr. 1404 din 21 octombrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul reclamantului, ca nefondat.
Instanţa de recurs a reţinut, în esenţă că recurentul este nemulţumit de modul în care instrumentează organele de cercetare penală cazurile înregistrate pe rolul Parchetului. Or, instanţa de contencios administrativ nu are competenţa de a verifica aspectele invocate de reclamant, actele efectuate de procurori nefiind acte administrative, singurul organ abilitat a efectua verificări în legătură cu activitatea judecătorilor şi procurorilor fiind Consiliul Superior al Magistraturii, reclamantul putând uza de dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 303/2004.
2. Recursul declarat în cauză.
Şi împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs, reiterând în esenţă aceleaşi aspecte de nelegalitate ca şi la instanţa de recurs.
3. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deşi recurentul-reclamant a fost citat cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 0,2 lei şi timbru judiciar 0,15 lei, conform dovezii anexate la fila 10 a dosarului, acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: "La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar "neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii".
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de C.I.P. împotriva Deciziei nr. 1404 din 21 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 08 noiembrie 2012.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 4627/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 4635/2012. Contencios. Alte cereri. Fond → |
|---|
