ICCJ. Decizia nr. 4817/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4817/2012
Dosar nr. 360/43/2010
Şedinţa de la 15 noiembrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta Comuna Viişoara a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contracte Phare – Compartimentul Control şi Soluţionare Contestaţii, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea deciziei nr. 632749 din 22 iulie 2010, şi pe cale de consecinţă, anularea măsurilor dispuse prin procesul-verbal de constatare din 20 mai 2010.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin decizia a cărei anulare o solicită a fost respinsă contestaţia formulată împotriva procesului verbal de constatare, prin care a fost declarată ca neeligibilă suma de 41591,30 euro, contravaloarea contractului de GRAND şi s-a dispus reîntregirea contractului comunităţii europene cu suma de mai sus.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contracte a invocat excepţia necompetenţei materiale a curţii de apel în soluţionarea cauzei.
Pronunţându-se cu precădere asupra acestei excepţii, Curtea de Apel Târgu Mureş Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 169 din 8 septembrie 2011 a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că litigiu are ca obiect contestarea unui act administrativ fiscal emis de o autoritate publică centrală, cuantumul sumei fiind sub 500.000 lei astfel că, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ. competenţa aparţine tribunalului.
La rândul său, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa nr. 1191 din 26 martie 2012, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Totodată, constând că s-a ivit un conflict negativ de competenţă între cele două instanţe a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pronunţând această sentinţă Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că în speţa de faţă suma de 41.591,30 euro pe care pârâtul urmăreşte să o recupereze, nu are caracter de impozit, taxă contribuţie, datorie vamală ci de finanţare nerambursabilă din fonduri Phare, plătite de Uniunea Europeană pentru anumite programe de investiţii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
În speţă, litigiul are ca obiect, contestarea unui act administrativ fiscal, emis de o autoritate publică centrală (Oficiul de Plăţi şi Contracte Phare – Compartimentul Control şi Soluţionare Contestaţii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice) cuantumul sumelor contestate fiind de 41591,30 euro, aproximativ 200000 lei.
În interpretarea şi aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut, cu caracter unitar, că aceste dispoziţii instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:
1. criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat;
2. criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.
Cu alte cuvinte, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa se stabileşte în funcţie de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenţei tribunalului de cea a curţii de apel fiind suma de 500.000 lei, fără a avea relevanţă rangul autorităţii publice emitente a actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.
În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect anularea unui act administrativ care priveşte taxe, impozite, etc. a căror valoare nu depăşeşte 500.000 lei – conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul valoric şi revine Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionarea cauzei privind pe reclamanta Comuna Viişoara şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contracte Phare – Compartimentul Control şi Soluţionare Contestaţii în favoarea Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 4811/2012. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 4820/2012. Contencios. Conflict de... → |
---|