ICCJ. Decizia nr. 4922/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4922/2012
Dosar nr. 57771/2/2009
Şedinţa de la 22 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta B.I. Limited a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.V.M., anularea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 emisă de pârâtă, privind retragerea de la tranzacţionare de pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor SC A. SA Cluj Napoca şi radierea acţiunilor din evidenţa C.N.V.M.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că actul este nelegal, fiind emis cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 297/2004 şi în aceste condiţii i-au fost încălcate drepturile de acţionar, existenţa unei pieţe organizate pe care acţiunile sunt tranzacţionate zilnic reprezentând o garanţie pentru drepturile patrimoniale ale acţionarului, iar reclamanta a fost lipsită de aceste drepturi şi garanţii superioare oferite de Legea pieţei de capital.
Reclamanta a susţinut că decizia C.N.V.M. nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 este lipsită de bază legală, întrucât C.N.V.M. a pronunţat actul atacat în temeiul „art. 87 alin. (4) lit. d) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006” şi a hotărârii A.G.E.A. din 11 septembrie 2004 de retragere de la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate.
S-a mai arătat că prin sentinţa comercială nr. 27 din 08 martie 2005, Tribunalul Cluj a dispus anularea hotărârii A.G.E.A. SC A. SA Cluj din data de 11 septembrie 2004 şi radierea menţiunilor corespunzătoare din Registrul Comerţului, iar Înalta Curte a respins recursul SC A. SA Cluj, formulat în cauză, prin decizia nr. 409 din 02 februarie 2006, astfel că la data emiterii actului administrativ - 15 noiembrie 2006 - hotărârea adunării generale a SC A. SA Cluj privind retragerea de la tranzacţionare era anulată irevocabil de instanţele judecătoreşti, în modul arătat.
Prin întâmpinare, pârâta C.N.V.M. a arătat că achiesează la susţinerile reclamantei şi, totodată, a formulat cerere reconvenţională în contradictoriu cu SC A. SA Cluj Napoca, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 3418/2006 şi a atestatului din 15 noiembrie 2006, precum şi a actelor civile încheiate în baza acestora.
Pârâta SC A. SA Cluj Napoca a depus întâmpinare la cererea reconvenţională depusă de către C.N.V.M., prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale, iar în subsidiar a solicitat respingerea acestei cereri motivat de împrejurarea că C.N.V.M. are calitatea de pârât în cauză şi în această calitate nu poate cere anularea actului administrativ nelegal, iar instanţa nu se poate pronunţa şi asupra legalităţii actelor civile încheiate în baza deciziei nr. 3418/2006 şi nici asupra efectelor civile produse.
SC A. SA Cluj Napoca a formulat şi cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat să se constate că SC A. SA este, prin efectul legii, o societate de tip închis şi obligarea C.N.V.M. să emită o decizie de retragere de la tranzacţionarea pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor societăţii începând cu 27 ianuarie 2006, iar cu privire la cererea de chemare în judecată şi a cererii reconvenţionale a solicitat respingerea acestora ca lipsite de interes şi în subsidiar ca neîntemeiate.
Prin încheierea de şedinţă din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de SC A. SA Cluj Napoca, reţinând că dreptul propriu invocat de SC A. SA prin cererea de intervenţie, respectiv constatarea că este prin efectul legii o societate de tip închis începând cu 27 ianuarie 2006, presupunea ca instanţa să aprecieze a priori cu privire la situaţia juridică de societate de tip închis generată de actele contestate.
Prin sentinţa nr. 290 pronunţată la data de 30 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introductivă şi cererea reconvenţională şi a anulat atestatul din 15 noiembrie 2006 şi decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006, emise de către C.N.V.M.
Prin decizia civilă nr. 1514 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 martie 2009, în Dosarul nr. 3258/2/2007, a fost admis recursul, casată sentinţa recurată şi trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, reţinându-se, în esenţă, că argumentele instanţei de fond, în ceea ce priveşte respingerea în principiu a cererii de intervenţie principală formulată de către petenta SC A. SA Cluj Napoca, sunt mai degrabă argumente de fond, iar admiterea în principiu a cererii de intervenţie trebuie analizată din punctul de vedere al dreptului propriu a cărui realizare o urmăreşte aceasta, astfel încât în mod greşit a fost respinsă în principiu cererea de intervenţie.
Prin încheierea de şedinţă din data de 17 martie 2010, instanţa, constatând că pârâta C.N.V.M. nu formulează pretenţii proprii în legătură cu obiectul dedus de către reclamantă judecăţii, ci îşi exprimă aceeaşi poziţie procesuală, având aceleaşi pretenţii, a calificat această cerere ca reprezentând exclusiv o întâmpinare prin care pârâta a achiesat la pretenţiile reclamantei, nefiind ţinută de denumirea dată cererii de către pârâtă şi a admis în principiu, motivat, cerea de intervenţie în interes propriu formulată de către petenta pârâtă SC A. SA Cluj Napoca, reţinând că soluţia de admitere în principiu a fost impusă prin decizia de casare.
Reclamanta B.I. Limited a formulat întâmpinare faţă de cererea de intervenţie în interes propriu admisă în principiu pentru pârâta SC A. SA Cluj Napoca, solicitând respingerea acesteia ca prematur formulată, arătând că intervenienta nu s-a adresat, în prealabil, autorităţii administrative, pentru a solicita emiterea actelor administrative de calificare şi recunoaştere a calităţii sale de societate închisă.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţa nr. 1268 din 21 februarie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea, astfel cum a fost modificată de către reclamanta B.I. Limited, în contradictoriu cu pârâtele C.N.V.M. şi SC A. SA, şi a anulat decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 şi atestatul din 15 noiembrie 2006, emise de către pârâta C.N.V.M.
Totodată, Curtea de Apel a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de SC A. SA, în contradictoriu cu reclamanta B.I. Limited şi pârâta C.N.V.M., ca prematur formulată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că pârâta-intervenientă SC A. SA Cluj Napoca a funcţionat ca o societate comercială pe acţiuni de tip deschis, acţiunile sale fiind tranzacţionate pe piaţa de capital, respectiv pe Bursa de Valori Bucureşti şi Piaţa Electronică RASDAQ, iar la data de 11 septembrie 2004 a avut loc A.G.E.A. SC A. SA Cluj Napoca, în cadrul căreia s-a hotărât: „1. neînceperea procedurii de admitere pe piaţa reglementată, respectiv neîntocmirea prospectului în vederea admiterii la tranzacţionare; 2. declararea SC A. SA Cluj Napoca ca societate de tip închis şi 3. începerea procedurilor pentru închiderea, transformarea SC A. SA Cluj Napoca în societate de tip închis”, prin hotărârea A.G.E.A. nr. 10 din 11 septembrie 2004, publicată în M. Of. al României nr. 2989/27.09.2004.
S-a mai arătat în considerentele sentinţei atacate că prin adresa înregistrată la pârâta C.N.V.M. în 13 iulie 2006, SC A. SA Cluj Napoca a solicitat punerea în aplicare a hotărârii A.G.E.A. nr. 10 din data de 11 septembrie 2004 şi emiterea, de către C.N.V.M., a deciziei de scoatere de la tranzacţionare a acţiunilor SC A. SA Cluj Napoca, arătându-se faptul că prin decizia irevocabilă nr. 984/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Comercială, pronunţată în Dosarul nr. 12624/112005 (nr. vechi 3061/2005), Instanţa Supremă a admis recursul declarat de pârâta SC A. SA, a modificat în tot decizia Curţii de Apel Cluj în sensul că a admis apelul declarat împotriva sentinţei comerciale nr. 417 din 09 decembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj şi a respins acţiunea reclamantei SIF M. SA Bacău în vederea anulării hotărârii A.G.E.A. din 11 septembrie 2004, prin care s-a hotărât ca SC A. SA să fie declarată de tip închis şi începerea procedurilor pentru transformarea SC A. SA, în societate de tip închis.
De asemenea, în şedinţa din data de 15 noiembrie 2006 pârâta C.N.V.M. a emis atestatul din 15 noiembrie 2006, prin care a stabilit că „În conformitate cu hotărârea A.G.E.A. SC A. SA Cluj Napoca, din data de 11 septembrie 2004 înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj prin încheierea judecătorului delegat nr. 18099 din 15 septembrie 2006 prin care s-a înscris la Oficiul Registrului Comerţului Cluj decizia nr. 984 din 08 martie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, SC A. SA Cluj Napoca va fi radiată din evidenţa C.N.V.M. Drept urmare: - acţiunile emise de SC A. SA Cluj Napoca vor fi retrase de la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti, - actele constitutive ale societăţii vor fi modificate în sensul că acestea vor cuprinde restricţii referitoare la transferabilitatea acţiunilor sale pe pieţele reglementate”, precum şi decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 prin care a decis că „Se retrag de la tranzacţionarea pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti acţiunile emise de SC A. SA Cluj Napoca începând cu data de 20 noiembrie 2006” (art. 1), iar „retragerea de la tranzacţionare va fi însoţită de adierea valorilor mobiliare din evidenţa C.N.V.M.”
Prin sentinţa comercială nr. 27/C/2005, pronunţată la data de 08 martie 2005 în Dosarul nr. 603/2004, Tribunalul Comercial Cluj a admis acţiunea formulată de B.I. Limited şi a dispus anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 10 din 11 septembrie 2004 şi radierea menţiunilor corespunzătoare din Registrul Comerţului.
Prin decizia civilă nr. 101/2005, pronunţată la data de 25 mai 2005 în Dosarul nr. 5.108/2005, de către Curtea de Apel Cluj, apelul declarat de SC A. SA Cluj Napoca a fost respins ca nefondat, iar prin decizia nr. 409, pronunţată la data de 02 februarie 2006 în dosarul nou nr. 12497/1/2005, dosar vechi nr. 3029/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a respins recursul formulat ca nefondat, decizia fiind irevocabilă.
Astfel, Curtea de Apel a constatat că în condiţiile în care temeiul juridic presupunea preexistenţa unei hotărâri A.G.E.A. de retragere de la tranzacţionare, iar cererea SC A. SA Cluj Napoca, care a stat la baza emiterii celor două acte administrative, viza punerea în aplicare a hotărârii A.G.E.A. nr. 10 din data de 11 septembrie 2004 şi emiterea, de către C.N.V.M., a deciziei de scoatere de la tranzacţionare a acţiunilor SC A. SA Cluj Napoca, prin anularea, în mod irevocabil, a hotărârii A.G.E.A. nr. 10 din 11 septembrie 2004, a dispărut situaţia premisă pe care s-au fundamentat cele două acte administrative contestate, aspect ce atrage şi anularea acestora.
Prin urmare, judecătorul fondului a constatat că argumentele pârâtei interveniente SC A. SA Cluj Napoca referitoare la consecinţele pe care le-ar avea anularea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 şi atestatului din 15 noiembrie 2006 asupra situaţiei sale juridice, nu pot fi primite în analizarea legalităţii actelor administrative supuse controlului său, aspectele invocate excedând cadrului prezentului litigiu.
Referitor la cererea de intervenţie în interes propriu formulată de pârâta intervenientă SC A. SA Cluj Napoca, prima instanţă a constatat că intervenienta a solicitat direct instanţei de contencios administrativ, fără a se fi adresat, în prealabil, autorităţii administrative de reglementare cu o cerere în acest sens.
3. Recursul declarat în cauză
Împotriva sentinţei Curţii de Apel a declarat recurs intervenienta SC A. SA Cluj Napoca, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru următoarele motive:
În mod greşit instanţa de fond a respins excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale formulată de C.N.V.M., apreciind-o eronat ca fiind o întâmpinare;
În mod greşit, prima instanţă a respins cererea de intervenţie în interes propriu ca prematur formulată, întrucât intervenienta nu era în niciunul din cazurile prevăzute de lege pentru a se adresa autorităţii emitente a actului, la momentul declanşării litigiului neavând interes în a promova o astfel de plângere la momentul introducerii intervenientei în cauză, nu avea cum să se adreseze C.N.V.M. şi să solicite emiterea unei decizii care exista şi era în vigoare.
Ceea ce s-a cerut prin cererea de intervenţie era să se constate că societatea intervenientă este prin efectul legii, exclusă de pe piaţa de capital începând cu data de 27 ianuarie 2006, adică de la o dată anterioară celei la care a fost emisă decizia a cărei anulare s-a solicitat, respectiv 15 noiembrie 2006.
Pe fondul cauzei, recurenta-intervenientă a criticat sentinţa instanţei de fond sub aspectul greşitei anulări a deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 şi a atestatului din 15 noiembrie 2006, în condiţiile în care SC A. SA nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 297/2004.
De asemenea, recurenta a susţinut că motivarea instanţei referitoare la vicierea consimţământului autorităţii publice la emiterea actelor administrative este eronată, întrucât există două decizii contradictorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv decizia nr. 984/2006 prin care cererea formulată de SIF M. privind anularea hotărârii nr. 10 din 11 septembrie 2004 a fost respinsă şi decizia nr. 409/2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost admisă acţiunea formulată de B.I. Limited, hotărârea nr. 10 emisă de A.G.E.A. fiind anulată.
În opinia recurentei-interveniente, instanţa de fond trebuia să constate că nefiind îndeplinită condiţia de capitalizare de 1.000.000 euro, pentru că niciunul dintre acţionari nu şi-a manifestat voinţa în acest sens, independent de orice decizie a acţionarilor sau a C.N.V.M., societatea SC A. SA nu mai poate funcţiona ca societate de tip deschis.
Analizând cererea de suspendare a cauzei formulată de recurenta SC A. SA Cluj Napoca, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
În speţa de faţă s-a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea în mod irevocabil a Ddosarului nr. 1893/1285/2012 aflat în prezent pe rolul Tribunalului Cluj. Pe de o parte, se observă că obiectul prezentei cauzei îl reprezintă cererea de anulare a deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 şi a atestatului din 15 noiembrie 2006 emise de C.N.V.M., iar pe de altă, din analiza certificatului de grefă depus la dosar, rezultă că Dosarul nr. 1893/1285/2012 are ca obiect acţiune în constatare.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că nu se impune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea în mod irevocabil a Dosarului nr. 1893/1285/2012 aflat în prezent pe rolul Tribunalului Cluj, în cauză nefiind îndeplinite dispoziţiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât dezlegarea prezentei cauze nu poate fi influenţată de soluţia pronunţată în dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj.
II.1. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, a apărărilor cuprinse în întâmpinări, precum şi sub toate aspectele, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale
Prima critică formulată de recurentă care vizează greşita respingere a excepţiei inadmisibilităţii cererii reconvenţionale este nefondată.
Astfel, Înalta Curte, având în vedere că, potrivit doctrinei, cererea reconvenţională este actul de procedură prin care pârâtul invocă pretenţii proprii împotriva reclamantului, constată că în mod corect Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale, apreciind că această cerere nu îndeplineşte condiţiile de a fi o cerere reconvenţională, întrucât motivele invocate de pârâta prin respectiva cerere reprezintă o achiesare la pretenţiile reclamantei.
Cu privire la prematuritatea cererii de intervenţie în interes propriu
Cea de-a două critică priveşte pretins greşita respingere a cererii de intervenţie în interes propriu ca prematur formulată, recurenta apreciind că nu era în niciunul din cazurile prevăzute de lege pentru a se adresa autorităţii emitente a actului, la momentul declanşării litigiului neavând interes în a promova o astfel de plângere.
Înalta Curte, în acord cu judecătorul fondului, constată că intervenienta-recurenta a solicitat direct instanţei de contencios administrativ obligarea C.N.V.M. să emită o decizie de retragere de la tranzacţionarea pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor societăţii începând cu 27 ianuarie 2006, fără a se fi adresat, în prealabil, autorităţii administrative de reglementare cu o cerere în acest sens, situaţie în care cenzura instanţei de contencios administrativ nu poate opera.
Obiectul prezentului litigiu îl constituie anularea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 emisă de pârâtă, privind retragerea de la tranzacţionare de pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor SC A. SA Cluj Napoca şi radierea acţiunilor din evidenţa C.N.V.M., or intervenienta-recurentă a solicitat să se constate că SC A. SA este, prin efectul legii, o societate de tip închis şi obligarea C.N.V.M. să emită o decizie de retragere de la tranzacţionarea pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor societăţii începând cu 27 ianuarie 2006.
Susţinerile recurentei în sensul că nu îi sunt aplicabile cazurile prevăzute de lege pentru a se adresa autorităţii emitente a actului, sunt nefondate, dat fiind faptul că la momentul formulării cererii de intervenţie, nu se adresase C.N.V.M. cu o cerere prin care să solicite retragerea de la tranzacţionarea pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor societăţii începând cu 27 ianuarie 2006.
În cauză nu se poate vorbi de un refuz nejustificat al pârâtei C.N.V.M., refuz nejustificat ce ar putea fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ de către instanţa de judecată, în consecinţă, elementele de fapt şi de drept din prezenta cauză justifică soluţia de respingere a cererii de intervenţie în interes propriu ca prematură, pentru neîndeplinirea procedurii administrative.
Cu privire la soluţia de anulare a actelor administrative atacate
În fapt, prin decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 emisă de C.N.V.M., în baza art. 87 alin. (4) lit. d) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 şi a hotărârii A.G.E.A. a SC A. SA din 11 septembrie 2004, s-a dispus retragerea de la tranzacţionare de pe piaţa Bursei de Valori Bucureşti a acţiunilor SC A. SA Cluj Napoca şi radierea acţiunilor din evidenţa C.N.V.M.
Contrar susţinerilor recurentei, instanţa de recurs împărtăşeşte concluzia la care a ajuns judecătorul fondului, în sensul că prin anularea actelor care au stat la baza emiterii deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 şi a atestatului din 15 noiembrie 2006, a dispărut şi situaţia premisă pe care s-au fundamentat cele două acte administrative contestate, situaţie ce atrage şi anularea acestora.
Astfel, în mod corect prima instanţă, pe baza probelor administrate în cauză, a reţinut că la data când s-a pronunţat C.N.V.M. prin decizia nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 prin care a hotărât retragerea de la tranzacţionare a acţiunilor emise de SC A. SA, hotărârea acesteia din urmă din data de 11 septembrie 2004 era deja anulată prin hotărâre irevocabilă.
Împrejurarea că această hotărâre a fost atacată cu acţiuni în anulare şi s-au pronunţat două hotărâri judecătoreşti potrivnice putea fi soluţionată doar în condiţiile reţinerii efectelor primei hotărâri judecătoreşti anterioare deciziei atacate, fiind relevant faptul că la data emiterii deciziei C.N.V.M., hotărârea A.G.E.A. era anulată, iar instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la efectele unei hotărâri judecătoreşti irevocabile asupra a ceea ce a hotărât A.G.E.A. la 11 septembrie 2004.
De asemenea, după cum a observat şi judecătorul fondului, nu este lipsită de relevanţă împrejurarea că C.N.V.M. a fost în eroare cu privire la situaţia litigiilor având ca obiect anularea hotărârii A.G.E.A. din 11 septembrie 2004.
În mod corect s-a avut în vedere că decizia autorităţii publice de radiere a SC A. SA Cluj Napoca din evidenţa C.N.V.M. şi retragerea de la tranzacţionare pe piaţă a acţiunilor emise de această societate este nelegală pentru motivele menţionate anterior.
Anularea hotărârii A.G.E.A. a SC A. SA a intervenit înainte de emiterea deciziei nr. 3418 din 15 noiembrie 2006 şi este de necontestat că această societate nu a adus la cunoştinţă C.N.V.M. faptul că hotărârea era deja desfiinţată.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de suspendare formulată de recurenta-intervenientă.
Respinge recursul declarat de SC A. SA Cluj Napoca împotriva sentinţei nr. 1268 din 21 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4919/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4938/2012. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
